Unul dintre cele mai cunoscute monumente din lume, Taj Mahal din India este un adevărat complex care se întinde pe 18 hectare şi include mausoleul din marmură, grădinile luxuriante, precum şi alte clădiri.
Situat în Agra, statul Uttar Pradesh din nordul Indiei, Taj Mahal este considerat unul dintre cele mai frumoase exemple de arhitectură Mughal, un amestec de stiluri indian, persan și islamic. Elementul central al complexului este mausoleul în sine, o minune arhitecturală construit din marmură albă, cu cupola în formă de bulb şi patru minarete.
Mausoleul, una dintre cele șapte minuni ale lumii moderne, a fost ridicat de Shah Jahan, al cincilea împărat mongul, care a domnit între 1628 – 1658, în memoria soţiei sale preferate, Mumtaz Mahal, care a murit din cauza complicaţiilor apărute în timp ce aducea pe lume al 14-lea copil al cuplului.
Misterul camerelor încuiate
O mare parte din încăperile din Taj Mahal sunt deschise publicului şi sunt vizitate anual de milioane de persoane. Există însă 22 de încăperi inaccesibile vizitatorilor, aflate la subsolul mausoleului.
La iniţiativa Archaeological Survey of India, s-a decis ca aceste încăperi să fie încuiate pentru conservare, siguranță și integritate structurală. Aceste camere fac parte din fundație, iar restricționarea accesului previne degradarea cauzată de traficul masiv și protejează stabilitatea structurii, mai ales că se află într-o zonă cu umiditate ridicată.
Conform The Times of India și istoricului Rana Safvi, aceste camere subterane au fost deschise până la inundațiile din 1978, după care au fost încuiate pentru a proteja clădirea.
Ebba Koch, profesoară de artă asiatică la Universitatea din Viena, Austria, și autoare a unui studiu despre Taj Mahal, a putut vizita și fotografia câteva dintre camerele inaccesibile și pasajele monumentului pentru cercetarea sa. Aceste camere făceau parte dintr-o Tahkhana, adică o cameră subterană răcoroasă, folosită pentru odihnă de căldura verii.
Potrivit profesoarei, complexul cuprinde 15 camere dispuse în linie de-a lungul râului Yamuna, care sunt accesibile printr-un coridor îngust. Există șapte camere mari în total, fiecare prelungită de câte un alcov pe fiecare parte, șase camere pătrate și două camere octogonale. „Trebuie să fi fost un spațiu frumos și aerisit, folosit de împărat, soțiile lui și anturajul său, ca loc de relaxare în timpul vizitelor la mormânt”, a declarat prof. Koch. Potrivit acesteia, arhitectura Mughal este familiarizată cu acest tip de galerie subterană.
Au existat speculaţii potrivit cărora s-a luat decizia protejării încăperilor pentru a ascunde faptul că în interior se află temple hinduse, lucru ce a fost infirmat.
@drenate. Foto: Unsplash
