Marie Curie este amintită astăzi pentru munca sa de pionierat asupra radioactivității, care nu numai că i-a adus două premii Nobel, ci și recunoașterea de „mama fizicii moderne”. Însă, deși cercetările sale asupra elementelor radioactive poloniu și radiu i-au asigurat o moștenire științifică durabilă, aceleași substanțe au avut și un efect de durată asupra corpului savantei.
Marie Curie nu a fost doar prima femeie care a câștigat Premiul Nobel, ci și singura femeie premiată în două domenii diferite.
În 1896, fizicianul francez Henri Becquerel a descoperit că sărurile de uraniu emit raze similare razelor X prin capacitatea lor de a trece prin obiecte. Această descoperire a inspirat-o pe Curie să exploreze descoperirile lui Becquerel ca parte a tezei sale de cercetare.
Marie și soțul său, Pierre Curie, au descoperit radiul și poloniul, două elemente radioactive noi, în 1898. Această realizare le-a adus soţilor Curie Premiul Nobel pentru Fizică în 1903, alături de Becquerel.
Apoi, în 1911, după multe tragedii personale (Pierre Curie murise subit în 1906), Curie a primit Premiul Nobel pentru Chimie pentru izolarea radiului pur.
Savanta avea să se dedice cercetării chimiei substanțelor radioactive, precum și aplicațiilor acestora în medicină. De fapt, dacă nu ar fi fost munca lui Curie, tratamentele noastre pentru cancer probabil nu ar fi nici pe departe atât de dezvoltate pe cât sunt astăzi.
Însă, în ciuda faptului că a pledat pentru precauții, expunerea constantă și prelungită a lui Curie la aceste substanțe a avut un impact grav asupra sa, informează iflscience.com.
Anemia aplastică, boala de care a suferit savanta
Marie Curie a murit pe 4 iulie 1934, din cauza unei anemii aplastice cauzate de munca sa cu radiații. Aceasta este mai mult decât o simplă anemie; este o afecțiune rară a sângelui care apare când măduva osoasă nu poate produce suficiente celule sanguine noi pentru ca organismul să funcționeze corect.
Când Curie a murit, corpul său era atât de radioactiv încât a trebuit să fie înmormântată într-un sicriu sigilat cu plumb. Cu toate acestea, nimeni nu a știut acest lucru până în 1995, când sicriul ei a fost exhumat.
La acea vreme, autoritățile franceze doreau să mute familia Curie în mausoleul național, Panthéon, în onoarea contribuțiilor lor la știință și pentru că au fost simboluri în istoria Franței.
Oficialii responsabili de exhumare au contactat agenția franceză de protecție împotriva radiațiilor, exprimându-și îngrijorarea cu privire la radiațiile reziduale și cerând asistență pentru protejarea lucrătorilor din cimitir.
Când exhumatorii s-au apropiat de mormântul lor, au detectat niveluri normale de radiații în aer, care apoi au crescut pe măsură ce mormântul a fost deschis (deși nu în cantități mari). S-a descoperit că mormântul său avea 2,5 milimetri de plumb.
Obiectele sale personale sunt încă radioactive
După 100 de ani, multe dintre bunurile lui Marie Curie, inclusiv mobilă, cărți de bucate, haine și notițe de laborator, rămân extrem de radioactive. Acestea din urmă sunt depozitate în cutii sigilate cu plumb şi păstrate la Biblioteca Națională a Franței din Paris.
La solicitarea accesului la aceste obiecte, vizitatorii trebuie să semneze o declarație și să poarte îmbrăcăminte de protecție pentru a preveni expunerea la radiu-226.
@drenate. Foto: Wikimedia Commons
