Construcţie impunătoare, Palatul Parlamentului sau Casa Poporului este o adevărată emblemă a Epocii de Aur, fiind considerată de unii a opta minune a lumii. Este a doua cea mai mare clădire administrativă pentru uz civil ca suprafaţă din lume şi, totodată, una dintre cele mai scumpe astfel de structuri. Dincolo de recordurile arhitectonice, acest loc este asociat şi cu unele legende urbane.
După cutremurul din 1977, Nicolae Ceauşescu a ordonat reconstruirea capitalei în aşa-numitul Proiect Bucureşti, iar Casa Poporului sau Casa Republicii era una dintre marile sale ambiţii. Ridicarea clădirii nu s-a făcut însă fără sacrificii importante. Fostul cartier care includea zeci de case a fost distrus cu buldozerele şi tot atunci au fost rase de pe suprafaţa pământului biserici şi alte construcţii în număr de câteva mii. Inclusiv Spitalul Brâncovenesc a fost distrus. Se spune că pe frontispiciul bisericii din incinta spitalului era scris: „Cine va distruge acest lăcaş să moară în zi de sărbătoare, omorât de semenii săi”. Şi, se ştie, soţii Ceauşescu au fost asasinaţi chiar de Crăciun.
A fost demolată chiar şi casa fostului arhitect-şef al Casei Poporului, Cezar Lăzărescu. Din cauză că nu a suportat ideea acestei pierderi, Lăzărescu a făcut accident vascular cerebral şi a murit. Arhitect-șef a al Casei Poporului a fost desemnată Anca Petrescu.
Este una dintre cele mai mari clădiri din lume, fiind a doua din lume, după Pentagon, la categoria clădiri administrative. Date fiind dimensiunile uriaşe, construcția se scufundă cu aproape șase milimetri pe an.
Lucrarea trebuia să fie terminată în 1990, dar nici în prezent nu s-a reuşit finalizarea ei. În jur de 70% din clădire este nefolosit. Nu se ştie cu exactitate cât a costat ridicarea structurii, dar oricum este vorba de o cifră cu multe zerouri. În 2006, Casa Poporului era estimată la trei miliarde de euro. Se spune că, în 1990, Rupert Murdoch a oferit un miliard de dolari pentru a cumpăra Casa Poporului, dar a fost refuzat.
Legende care o înconjoară
Aproape 20.000 de muncitori au lucrat în trei ture la această impresionantă structură. Se ştie că în perioada lucrărilor la Casa Poporului, mai multe persoane şi-au pierdut viaţa, iar acest lucru a alimentat unele zvonuri şi astfel au apărut legendele urbane. Date fiind dimensiunile impresionante ale construcţiei, pericolele la care s-au expus muncitorii au fost destul de mari. Una dintre victime ar fi un tânăr de 27 de ani, Ştefan, care a fost dat dispărut în 1989 pe şantierul de la Casa Poporului. Se spune că ar fi fost zidit într-un stâlp de la intrarea în clădire. Cel mai probabil, a căzut într-un cofraj de beton, după care a fost îngropat.
Se spune că Palatul Parlamentului ar fi bântuit de stafii. Acestea şi-ar face apariţia pe lungile coridoare ale clădirii. Una dintre ele aparţine unei tinere care apare într-o rochie de vară; ea poate fi zărită, se zice, doar de persoanalul în uniformă.
Un paznic de aici a povestit cum și-a uitat cheile într-una dintre încăperi. După ce s-a întors să după ele, a avut surpriza să întâlnească un om misterios care i le-a oferit. Când a vrut să îl privească din nou, paznicul nu a mai zărit decât urmele de noroi lăsate de acesta pe jos.
Casa Poporului are câteva niveluri subterane şi adăposturi antiatomice. Acestea reflectau nesiguranţa lui Ceauşescu privind o posibilă revoltă a poporului, precum şi un eventual atac atomic. Totodată, se spune că există un tunel între subsolul clădirii şi metrou.
Un alt loc interesant al Palatului Parlamentului este sala în care sunetul se amplifică singur. Este vorba de una dintre cele mai mari săli ale clădirii, care a fost construită astfel încât să permită amplificarea sunetului în momentul în care Nicolae Ceauşescu era aplaudat sau ovaţionat.
Dacă pentru turiştii care ajung la Bucureşti, Casa Poporului este un obiectiv turistic de neratat, pentru multe persoane a însemnat vieţi distruse.
Citeşte şi: Curiozităţi despre Casa Albă: povestea clădirii-simbol
Foto: Pixabay
