Pe insula Sicilia din Italia, Muntele Etna a eliberat lavă aproape continuu timp de mii de ani, amenințând locuitorii, dar susținând și flora și fauna din zonă.
Situat pe coasta de est a Siciliei, Italia, Muntele Etna se ridică la 3.357 de metri deasupra orașului Catania, acoperind o suprafață de 1.250 de kilometri pătrați.
Muntele Etna este ceea ce geologii și vulcanologii numesc un stratovulcan sau vulcan compozit, informează dw.com.
Stratovulcanii au, de obicei, pante abrupte și multe orificii de ventilație separate, formate de-a lungul a zeci până la sute de mii de ani.
Potrivit Institutului Național de Geofizică și Vulcanologie (INGV) din Italia, Etna are o istorie eruptivă de peste 500.000 de ani, dar a căpătat forma sa actuală, conică, abia în ultimele sute de mii de ani.
Stratovulcanii pot fi extrem de explozivi atunci când erup. Ei erup o varietate de tipuri de magmă, inclusiv bazalt, andezit, dacit și riolit.
UNESCO a înscris Muntele Etna în Patrimoniul Mondial în 2013, a declarând că este „un sit emblematic” care a continuat „să influențeze vulcanologia, geofizica și alte discipline ale științelor Pământului. Vulcanul susține, de asemenea, ecosisteme terestre importante, inclusiv flora și fauna endemice, iar activitatea sa îl face un laborator natural pentru studiul proceselor ecologice și biologice”.
Cât de periculos este Muntele Etna?
Este dificil de determinat nivelul exact de pericol reprezentat de Muntele Etna. Când a început să erupă în iunie 2025, INGV a stabilit nivelul de alertă pentru Etna ca fiind „de bază”.
Deși vulcanul erupe lavă non-stop de mii de ani, vulcanologii pot identifica noi erupții cel puțin o dată sau de două ori pe an.
Potrivit INGV, Muntele Etna se află într-o stare de activitate persistentă, cu „degazare continuă, care poate evolua într-o activitate stromboliană de energie scăzută”.
„Strombolian” descrie un tip de erupție, cauzată de gazul în expansiune care ejectează cheaguri de lavă incandescentă într-un ciclu de erupții mici, aproape continue.
Etna este, de asemenea, predispusă la „erupții terminale și subterminale” la craterele din vârful vulcanului sau din apropiere și la „erupții laterale și excentrice” la guri de aerisire de-a lungul versanților vulcanului.
Ce amenințare reprezintă Muntele Etna pentru oameni?
Puțini oameni locuiesc la o distanță de 5-10 km (3,1-6,2 mile) de Muntele Etna, dar aceștia se confruntă cu o amenințare constantă din cauza resturilor și prafului, chiar și de la cele mai mici erupții.
Se știe că fluxurile de lavă ajung până la coasta estică a Siciliei și se varsă în Marea Ionică.
De la Etna la Catania, care are o populație de peste 300.000 de locuitori, majoritatea în periferia sa, se află la aproximativ 40 km.
Cercetările efectuate de Centrul GEOMAR Helmholtz pentru Cercetări Oceanice din Kiel, Germania, au sugerat că flancul estic al Muntelui Etna „alunecă încet spre mare”.
În 2021, cercetătorii de la Centrul Helmholtz pentru Geoștiințe au declarat că flancul alunecă în Marea Ionică cu o rată de câțiva centimetri pe an: „Astfel de flancuri instabile ar putea ceda catastrofal, declanșând alunecări de teren care ar putea genera tsunami-uri”.
Acest lucru s-a întâmplat și în trecut, acum aproximativ 8.000 de ani.
Flora și fauna de pe Muntele Etna
Împrejurimile şi Muntele Etna găzduiesc o varietate de animale, inclusiv vulpi, pisici sălbatice, porci spinoși, jderi, iepuri, iepuri de câmp; și păsări de pradă precum șoimi, șorecari, vânturele și vulturii aurii.
Agricultura a lăsat o amprentă umană semnificativă în jurul Muntelui Etna, în mare parte pentru că solul vulcanic este bun pentru agricultură.
După cum explică British Geological Survey, „Depozitele vulcanice sunt bogate în magneziu și potasiu […] atunci când roca vulcanică și cenușa se alterează, [magneziul și potasiul] sunt eliberate, producând soluri extrem de fertile.”
Vulcanul a modelat, de asemenea, pădurile din jur.
@drenate. Foto: NASA
