Pastile, diete, sport: cât contează în prevenirea îmbătrânirii, potrivit științei

Şi dacă secretul îmbătrânirii s-ar ascunde în interiorul celulelor noastre? Pentru a afla mai multe despre această pistă, cercetătorii au analizat 51 de studii, urmărind markeri biologici invizibili pentru ochiul liber. Scopul: identificarea obiceiurilor și a intervențiilor care au cea mai mare influență asupra ceasului nostru biologic.

Rezultatele oferă câteva surprize și ar putea, într-adevăr, să pună la îndoială unele convingeri de lungă durată despre combaterea îmbătrânirii.
Care sunt cele mai eficiente obiceiuri pentru a încetini îmbătrânirea – adoptarea unei diete sărace în carbohidrați, vegetariene, bogate în grăsimi sau, poate, a uneia de tip mediteraneean? Administrarea de suplimente cu acizi graşi Omega-3 și antioxidanți? Prioritizarea unui somn de calitate? Menținerea activității fizice? Și pot oare și tratamentele medicale să joace un rol în longevitate?

51 de studii, analizate de specialişti

Pentru a stabili care dintre aceste acțiuni merită cel mai mult să fie integrate în viața de zi cu zi, cercetători americani de la Universitatea Yale au combinat date din 51 de studii privind intervențiile anti-îmbătrânire, care utilizează biomarkeri sangvini cunoscuți sub denumirea de „ceasuri epigenetice”.
Markerii epigenetici rezultă din analiza grupărilor metil atașate la ADN-ul celulelor. Se știe că acești markeri se modifică pe parcursul vieții, iar unii dintre ei reflectă amprenta pe care timpul o lasă asupra celulelor corpului.
Oamenii de știință au măsurat 110 biomarkeri de metilare a ADN-ului asociați cu îmbătrânirea, apoi au examinat efectele unor diverse intervenții — precum dieta, exercițiile fizice și anumite medicamente sau suplimente alimentare — asupra acestor biomarkeri. Scopul: compararea sistematică a modului în care diferiții biomarkeri răspund la diversele intervenții.

Medicamentele cu cele mai pronunțate efecte

Publicate în Nature Medicine, rezultatele confirmă faptul că două intervenții legate de stilul de viață sunt eficiente în reducerea îmbătrânirii epigenetice: adoptarea unei diete sănătoase — precum cea mediteraneană, una cu un conținut scăzut de carbohidrați sau una cu un conținut scăzut de grăsimi — și practicarea regulată a activității fizice.
Mai surprinzător este faptul că cele mai pronunțate efecte anti-îmbătrânire au fost observate în cazul anumitor medicamente! Acestea includ:
– metformina, utilizată în tratamentul diabetului zaharat de tip 2;
– semaglutida (cunoscutul Ozempic), destinată în principal scăderii în greutate la persoanele cu diabet;
– terapiile anti-TNF, utilizate pentru a controla inflamația în afecțiuni precum poliartrita reumatoidă, psoriazisul, boala Crohn.
Trebuie menționat, totuși, că aceste rezultate nu implică faptul că persoanele sănătoase ar trebui să utilizeze aceste medicamente. Este posibil ca modificările epigenetice observate să reflecte, parțial, o ameliorare a afecțiunii medicale subiacente, mai degrabă decât o încetinire reală a procesului de îmbătrânire.

Suplimentele alimentare, efecte modeste

Pe de altă parte, nu a fost observat niciun efect semnificativ în cazul suplimentelor nutriționale – precum acizii grași Omega-3, vitamina B12 sau folații – și nici în cazul produselor pe bază de plante (ashwagandha, echinaceea, turmeric, ceai verde, ginkgo biloba etc.).
„Acest lucru nu înseamnă că suplimentele alimentare sunt inutile”, explică Raghav Sehgal, autorul principal al studiului, citat de futura-sciences.com. „Ele pot fi valoroase pentru persoanele care prezintă anumite deficiențe sau au nevoi medicale specifice. Totuși, în cazul persoanelor sănătoase, multe dintre afirmațiile privind efectele anti-îmbătrânire sunt departe de a fi susținute de dovezi științifice. Este înțelept să se acorde prioritate alimentației, exercițiilor fizice, somnului și prevenirii, iar utilizarea suplimentelor alimentare să fie discutată cu un specialist în domeniul sănătății, atunci când este cazul.”

Rezultate promițătoare, dar care necesită confirmare

Pentru cercetători, deși aceste descoperiri sunt interesante, ele nu constituie o dovadă a faptului că aceste intervenții încetinesc, într-adevăr, procesul de îmbătrânire.
Avantajul utilizării biomarkerilor epigenetici constă în faptul că aceștia permit observarea modificărilor biologice pe parcursul unor luni sau ani – în timp ce, în cazul studiilor epidemiologice, ar fi necesară așteptarea unei perioade mai lungi, chiar decenii, pentru a putea observa consecințele.
Următorul pas pentru cercetători va fi să demonstreze că aceste variații se traduc, într-adevăr, printr-o stare de sănătate mai bună, conservarea funcțiilor fizice și cognitive, o incidență mai scăzută a bolilor și o durată mai mare a vieții trăite în stare de sănătate – adică o perioadă mai lungă de viață petrecută într-o stare bună de sănătate.
Merită menționat că studiile privind îmbătrânirea sugerează că nu există o singură intervenție capabilă să încetinească procesul de îmbătrânire.

Ceea ce știm este că evitarea fumatului, practicarea regulată a activității fizice, alimentația sănătoasă, un somn adecvat, precum și monitorizarea tensiunii arteriale, a nivelului de colesterol și a glicemiei sunt modalități eficiente și bine documentate de a trăi o viață lungă și sănătoasă.

@drenate. Foto: Unsplash

Written By
More from Renate Daily

Cine a fost adevăratul Lawrence al Arabiei

Sursa de inspiraţie pentru celebrul personaj Lawrence al Arabiei interpretat de Peter...
Read More