Personalitate controversată din istoria Angliei, Henric al VIII-lea a rămas în memoria colectivă atât pentru reforma religioasă, care a dus la separarea Bisericii Angliei de Papalitate, cât şi pentru cele şase mariaje ale sale. Două dintre soţiile lui au fost decapitate, din ordinul său, de două a divorţat, una dintre ele a murit din cauze naturale, iar una i-a supravieţuit.
Caterina de Aragon
Prima soţie a regelui Henric al VIII-lea a fost Caterina de Aragon (1485 – 1536), fiica lui Ferdinand de Aragon şi a Isabellei de Castilla. Pentru Caterina, a fost al doilea mariaj, primul fiind cel cu Arthur, fratele mai mare al lui Henric al VIII-lea. După moartea lui Arthur, Caterina se va căsători cu Henric al VIII-lea în 1509. Din cei şase copii ai cuplului, doar unul a supravieţuit: Maria, viitoare regină a Angliei şi a Irlandei. Frustrările legate de faptul că nu are un moştenitor masculine şi pasiunea regelui pentru Anne Boleyn au grăbit sfârşitul relaţiei lor, astfel că în 1533, căsnicia lor a fost anulată.
Anne Boleyn
Se spune că regele Henric al VIII-lea a fost vrăjit pe loc de cea care i-a devenit a doua soţie, Anne Boleyn. Cei doi au fost căsătoriţi doar trei ani, între 1533 şi 1536. Anne nu i-a oferit prinţul moştenitor pe care regele şi-l dorea, ci tot o fiică, pe Elisabeta I, viitoarea regină a Angliei. Anne a fost încoronată regină la 1 iunie 1533, în cadrul unei ceremonii fastoase la Westminster Abbey. În calitate de regină, Anne Boleyn a fost foarte activă pe plan intern şi internaţional, în timpul domniei sale îmbunătăţindu-se considerabil relaţiile diplomatice dintre Anglia şi Franţa. Poporul însă nu o iubea şi o acuza pentru tirania regelui, dar şi pentru extravaganţele sale. Ea ar fi fost cea care l-a sfătuit pe rege în legătură cu problema Bisericii. Se spune că Anne ar fi avut şase degete la una dintre mâini, semn pe care regele l-ar fi asociat cu vrăjitoria. Regele o acuză de adulter, iar dintre cei cinci bărbaţi cu care se presupune că ar fi avut aventuri, unul ar fi fost chiar fratele ei, vicontele Rocheford. În 1536, Anne Boleyn a fost decapitată în Turnul Londrei.
Jane Seymour
Când Anne Boleyn a fost trimisă pe eşafod, regele era deja îndrăgostit de cea care avea să îi devină cea de-a treia soţie, Jane Seymour. Cei doi s-au căsătorit la foarte scurt timp după execuţia Annei. Jane i-a dăruit regelui mult aşteptatul fiu, viitorul rege Eduard al VI-lea. Se spune că ea a fost singura iubire adevărată a regelui, însă destinul a fost potrivnic relaţiei lor. La doar câteva zile după ce a născut, Jane s-a stins din viaţă, fiind singura dintre soţiile lui Henric al VIII-lea care a fost înmormântată alături de acesta, la Castelul Windsor.
Anne de Cleves
A patra căsnicie a lui Henric al VIII-lea a avut mai degrabă raţiuni strategice. În condiţiile unei alianţe dintre francezi şi spanioli, ministrul regelui, Thomas Cromwell, a întrevăzut posibilitatea unei apropieri de Germania. Astfel, regele a fost nevoit să se însoare cu Anne, sora ducelui de Cleves. Cei doi s-au căsătorit în 1540, mariajul lor fiind însă de la început sortit eşecului. Lipsa pasiunilor comune şi neatractivitatea Annei de Cleves, pe care o numea „iapă flamandă”, au grăbit sfârşitul relaţiei. Dându-şi seama că nu este dorită, ea a fost de acord cu divorţul, care s-a pronunţat la doar şase luni de la căsătorie. Anne a rămas în Anglia, în bune relaţii cu Henric al VIII-lea, care le-a poruncit supuşilor să o trateze ca pe „sora regelui”.
Catherine Howard
A cincea soţie a regelui a fost Catherine Howard, verişoara Annei Boleyn şi domnişoară de onoare a Annei de Cleves. Pe atunci, Henric al VIII-lea avea 49 de ani, iar Catherine, 19. Cei doi şi-au unit destinele după 16 zile de la pronunţarea divorţului de Anne de Cleves. La scurt timp, la urechile regelui au ajuns zvonuri legate de infidelităţile tinerei sale soţii, unul dintre amanţii ei fiind chiar verişorul său, Thomas Culpepper. La fel ca şi Anne Boleyn, Catherine a fost decapitată în Turnul Londrei, în 1542.
Caterine Parr
Ultima soţie a regelui Henric al VIII-lea a fost Caterine Parr, fiica unui nobil. Văduvă de două ori, Caterine s-ar fi îndrăgostit de Thomas Seymour, fratele lui Jane, cea de-a treia soţie a regelui. Totuşi, ea nu a putut refuza cererea în căsătorie a lui Henric al VIII-lea. În momentul în care şi-au unit destinele, în 1543, ea avea 31 de ani. După moartea regelui (1547), Caterine a fost liberă să se mărite cu alesul inimii ei, Thomas, însă după 15 luni, ea se stingea din viaţă după ce a născut-o pe fiica lor.
