În timpul domniei reginei Victoria, Anglia a cunoscut expansiunea industrială şi progresul economic. Dincolo de portretul său din paginile de istorie, există şi alte lucruri mai puţin ştiute despre suverana britanică.
Regina Victoria (1819 – 1901) a avut un rol important în istoria Angliei şi nu numai. A fost regină a Regatului Unit al Marii Britanii şi Irlandei (1837 – 1901) şi împărăteasă a Indiei (1876 – 1901). Fiică a Prinţului Edward, duce de Kent şi Strathean, şi a prinţesei Victoria de Saxe-Coburg-Saalfeld, regina a urcat la tron la vârsta de 18 ani, după ce fraţii mai mari ai tatălui ei nu au avut moştenitori în viaţă.
Şi-a cerut în căsătorie vărul
La doar cinci zile după ce verişorul său, prinţul Albert, sosise în vizită la palatul Windsor, regina Victoria, atrasă de frumuseţea acestuia, l-a cerut de bărbat, pe 15 octombrie 1839. „Albert este foarte fermecător şi din calea-afară de chipeş… un chip frumos, lat în umeri şi cu mijlocul subţire; inima mea a început într-adevăr să bată”, scria regina în jurnalul său despre cel care avea să-i devină soţ. Nunta a avut loc pe 10 februarie 1840, fiind un mariaj fericit şi împlinit. Cei doi au avut împreună nouă copii, iar 26 dintre nepoţii lor au ajuns în diverse case regale din Europa, motiv pentru care suverana a fost numită „bunica Europei”. După cum ea însăşi mărturisea, detesta să fie gravidă, pentru că această stare o priva de puterile de regină. În aceste perioade, când era nevoită să se dedice mai mult copiilor, prinţul Albert era cel care prelua funcţiile suveranului. Nici să alăpteze nu îi plăcea, considerând această activitate „dezgustătoare”. Suverana a avut o atitudine severă faţă de copiii săi şi nu punea mare preţ pe afecţiune. Dorinţa de control se pare că a determinat-o inclusiv să îşi spioneze copiii. Când fiul său cel mare, Bertie (Edward al VII-lea) s-a căsătorit cu prinţesa Alexandra, regina a cerut să fie la curent cu toate informaţiile privind starea de sănătate a acesteia. De asemenea, suverana a dorit ca fiica sa cea mică, Beatrice, să rămână necăsătorită. Beatrice nu s-a supus dorinţelor mamei, căsătorindu-se cu un prinţ german. Regina a fost atât de supărată la aflarea acestei veşti, încât nu i-a mai vorbit şase luni fiicei sale. A acceptat, în cele din urmă, mariajul, cu condiţia ca Beatrice şi soţul ei să locuiască împreună cu ea.
Un alt lucru mai puţin ştiut despre regina Victoria este faptul că a fost purtătoare a „bolii regale”, hemofilia B. Această afecţiune nu se manifestă la femei, însă este transmisă moştenitorilor de sex masculin. Fiul său, Leopold, i-a moştenit boala, din cauza căreia a murit la 30 de ani, după ce o căzătură i-a produs complicaţii fatale. La rândul lor, fiicele sale, Beatrice şi Alice, au fost purtătoare ale hemofiliei B, pe care le-au transmis-o copiilor lor.
Iubirea secretă
Regina Victoria ar fi făcut o pasiune pentru un servitor de-al său, John Brown. Acest detaliu intim a fost făcut public de cercetătorul britanic Bendor Grosvenor, care a intrat în posesia unei scrisori datate din 30 martie 1883. Suverana britanică s-ar fi implicat într-o relaţie sentimentală cu servitorul său la puţin timp după ce a rămas văduvă. După moartea prinţului Albert (1861), Brown i-a fost reginei mai mult decât un confident. Se pare că legătura lor era cunoscută de toţi apropiaţii reginei, existând chiar şi zvonuri potrivit cărora cei doi s-ar fi căsătorit în secret. „Poate că niciodată în istorie nu au existat legături atât de puternice şi de sincere, atât de călduroase şi de afectuoase între o suverană şi un servitor”, îi scria regina prietenului său, vicontele Cranbrook, după ce Brown a murit (1883), când suverana s-a considerat „a doua oară văduvă”.
Ţintă a asasinatelor
Viaţa reginei Victoria a fost ameninţată de şapte ori. Prima tentativă de asasinat a avut loc chiar în 1837, la scurt timp după ce a fost instalată la tron. Asasinul era un individ care pretindea că este fiul lui George al IV-lea şi că el este, de fapt, moştenitorul tronului. Un alt moment de cumpănă pentru regină a fost cel din 1840, când un bărbat a încercat să o ucidă pentru că, în opinia lui, Anglia nu trebuie condusă de o femeie. Alte tentative de asasinat au avut loc în 1872 şi în 1882.
Încă de la vârsta de 13 ani, regina Victoria obişnuia să îşi noteze într-un jurnal experienţele de viaţă. A fost o scriitoare prolifică, scriind zilnic în jur de 2.000 de cuvinte în cele 12 jurnale pe care le-a ţinut de-a lungul vieţii. Ultimele cuvinte le-a scris cu zece zile înainte de a se stinge din viaţă.
Citeşte şi: Elisabeta sau Carmen Sylva, prima regină a românilor
Foto: Wikipedia, Pixabay
