Sărbătoare sfântă în calendarul musulman, Ramadanul este celebrat în luna în care Allah i-a relevat profetului Mahomed primele versete din Coran.
Islamul a fost fondat în secolul al VII-lea d.Hr. Potrivit tradiţiei, arhanghelul Gavriil i s-a arătat profetului Mahomed în 610, în a 27-a noapte a lunii de Ramadan, când i-a relevat Coranul, cartea sfântă a Islamului. Este vorba despre aşa-numita Noapte a Destinului (Laylat Al-Qadri), care ar fi avut loc în perioada Ramadanului. Aceasta este considerată cea mai sfântă noapte a anului, un moment potrivit pentru rugăciuni şi invocări.
Ramadanul este unul dintre cei cinci piloni ai religiei islamice, alături de mărturisirea credinței (Shahada), rugăciunea realizată de cinci ori pe zi (Salah), pelerinajul la Mecca (Hajj) și valoarea anuală pe care musulmanii cu stare trebuie să o doneze celor săraci (Zakat).
De ce este diferit în fiecare an
Ramadanul este a noua lună a calendarului Islamic. Data Ramadanului diferă de la an la an, deoarece calendarul lunar islamic urmează fazele Lunii. Începutul și sfârșitul Ramadanului sunt stabilite de un Comitet de Observare a Lunii din Arabia Saudită. Totodată, lungimea şi durata Ramadanului sunt diferite de la o zonă la alta a lumii, acest lucru depinzând de orbita Soarelui.
Data Ramadanului din calendarul gregorian avansează cu aproximativ 11 zile anual, iar acest lucru are legătură cu durata diferită a anilor islamic și gregorian. Calendarul islamic se bazează pe Lună (lunar), iar cel solar, pe Soare (solar). Lunile calendaristice solare au 30 sau 31 de zile, cu excepția lunii februarie, iar cele lunare au 29 sau 30 de zile. Acest lucru înseamnă că Ramadanul poate dura fie 29 de zile, fie 30 de zile.
Ramadanul, perioadă a abstinenței și a evlaviei
Postul în Ramadan presupune abstinența totală de la mâncare, băutură, fumat și relații sexuale de la răsăritul până la apusul soarelui, timp de 29-30 de zile.
Masa de dimineaţă (suhur), luată în zorii zilei, trebuie să fie foarte hrănitoare, bogată în proteine, grăsimi şi cereale integrale, pentru a menţine energia pe tot parcursul zilei. La această masă, musulmanii obişnuiesc să consume fasole, prăjitură cu paste de curmale, năut, băutură cu iaurt și fursecuri cu migdale.
La sfârşitul fiecărei zile din Ramadan, postul este rupt cu o masă numită iftar, care este bine să înceapă cu apă, curmale şi supe, urmate de o pauză înainte de felul principal. Masa de seară este una a abundenței, în care, alături de curmale, se servesc fructe uscate (caju, migdale, fistic), supe (de linte sau de pui cu fidea), vinete cu roșii, diverse preparate cu vită, miel sau cu pui și nenumărate feluri de dulciuri.
Ramadanul nu înseamnă doar abţinerea de la mâncare, ci şi punerea accentului pe evoluţia spirituală, pe eliminarea obiceiurilor nepotrivite şi pe acte de caritate. Totodată, postul purifică organismul, întăreşte voinţa şi ajută la înţelegerea suferinţelor oamenilor deprivaţi de surse de hrană.
În zilele Ramadanului, musulmanii obişnuiesc să meargă la moschee şi să studieze Coranul.
Înainte de sfârşitul Ramadanului, musulmanii care au mai multă hrană decât necesităţile lor trebuie să plătească o contribuţie caritabilă (Zakat al-Fitr) formată din produse alimentare de bază pentru a-i sprijini pe cei sărmani.
Eid Al-Fitr marchează sfârșitul Ramadanului
Eid Al-Fitr reprezintă purificarea de după post. În prima zi de Eid, musulmanii merg la slujba de la moschee, își vizitează rudele și prietenii, iau mese îmbelșugate, se bucură că au trecut cu bine de perioada postului, oferă și primesc cadouri.
La 70 de zile după Eid Al-Fitr se celebrează Eid Al-Adha, numită și sărbătoarea sacrificiului, care durează trei zile. Cu această ocazie, se sacrifică un animal, de obicei un berbec, care este oferit rudelor, prietenilor și celor săraci.
@drenate. Foto: Unsplash
