Despre corbi se poate spune că au „o minte sclipitoare”. Numeroase cercetări au arătat că aceste păsări sunt înzestrate cu capacități intelectuale remarcabile.
Corbii (Corvus corax) se numără printre cele mai răspândite păsări din lumea întreagă, având abilitatea de a se adapta cu ușurință în diverse medii. Prezența lor a fost atestată din timpuri străvechi, în zone precum Africa, Europa, America și chiar Australia. Astfel de păsări pot rezista atât în zonele calde, cât și în cele reci.
Pasărea este uşor de recunoscut după caracteristicile sale fizice. Are penaj închis la culoare și ciocul mai mare decât verișorii lor, ciorile.
Dintre toate corvidele, corbii se remarcă prin dimensiunea mare a creierului, ceea ce poate explica inteligența acestor păsări, recunoscută din timpuri străvechi. În comparație cu oamenii, creierul corbilor este lipsit de neocortex, zona responsabilă de gândirea complexă. Cu toate acestea însă, corbii, spre deosebire de oameni, au o regiune cerebrală numită nidopallium, care ar putea avea același rol ca și neocortexul.
Dincolo de aspectul cerebral, corbii sunt animale emoționale, care reacționează pentru a-și exprima stările (bucurie, mânie, tristețe, surpriză). Mai mult, pot imita diverse sunete și utilizează limbaje speciale de comunicare. Spre deosebire de multe alte păsări, corbii pot fi învățați să numere până la 30.
Pe baza multor studii efectuate până în prezent, corbii au surclasat maimuțele antropoide. Despre corbi, însuși Esop a scris acum 2.000 de ani. Un corb însetat a aruncat cu pietre într-un ulcior, pentru ca acestea să umple vasul astfel încât lichidul să urce la nivelul care să îi permită să îl bea. Experiența descrisă de Esop a fost confirmată în 2009 de cercetătorii Christopher David Bird și Nathan John Emery.
Folosesc gesturi la fel ca și oamenii
Corbii se folosesc de cioc pentru a le atrage atenția celorlalte păsări, gest care îi aseamănă foarte mult cu oamenii. La fel cum omul își folosește mâinile, corbii „semnalizează” prin intermediul ciocului, de pildă atunci când încearcă să își cucerească partenerul. Specialiștii au demonstrat în nenumărate rânduri că aceste păsări se folosesc de gesturi pentru a-și îmbunătăți comunicarea. Gesturile pe care le utilizează sunt asemănătoare cu cele folosite de copiii de un an, care vor să le capteze atenția adulților. În cadrul unei cercetări efectuate în Australia, s-a observat că aceste păsări se folosesc de cioc pentru a arăta locul unui obiect, la fel ca și copiii mici.
Recunosc fețele umane
Un experiment desfășurat la Washington a arătat că un corb este capabil de a recunoaște un chip dintr-o mulțime mai mult sau mai puțin numeroasă. Această capacitate arată că pasărea excelează la capitolul memorie. În cadrul cercetării, corbii au putut să distingă chipul unui om care a vânat mai multe astfel de păsări, semnalând prezența lui prin croncănit. Potrivit biologului John Mazluff, corbii pot stoca informații pentru o perioadă de doi ani. Procesul de asimilare a cunoștințelor în cazul lor începe chiar de la naștere. Mama lor este cea care se asigură că micuții ei (lângă care va sta în primii lor cinci ani de viață) înțeleg perfect lumea în care trăiesc. Excelenta memorie cu care au fost înzestrați îi ajută să își ascundă hrana pentru o perioadă lungă și să o regăsească în același loc în care au lăsat-o. De asemenea, corbii își pot aminti o culoare timp de un an. În cadrul unui studiu, corbii au fost capabili să identifice după culoare capacele de la două tipuri de cutii, după 12 luni.
Utilizează unelte
Oamenii de știință de la Universitatea Oxford au publicat în 2009 un studiu în care au demonstrat inteligența analitică și deductivă a corbilor. Cercetarea a urmărit corbii din Noua Caledonie și a arătat că aceste păsări sunt capabile de a utiliza unelte pentru a-și procura hrana, desfășurând acțiuni complexe în acest sens. Pentru a intra în posesia hranei, păsările au fost puse în situația de a folosi nu o singură unealtă, ci trei. Din cei șapte corbi care au participat la studiu, cinci au trecut de teste fără probleme. Păsările nu au acționat la întâmplare, ci și-au pus la contribuție gândirea logică.
Un alt experiment din 2002 demonstrase deja că un corb în captivitate este capabil să confecționeze unelte, în funcție de necesități, pentru a intra în posesia hranei. Capacitatea de a confecționa unelte cu scopul de procurare sau nu a hranei este specifică oamenilor, fiind o etapă-cheie în dezvoltarea lor. Specialiștii sunt de părere că inteligența corbilor poate avea legătură și cu hrana diversificată a acestora, care include legume, fructe și carne.
Citeşte şi: Cine a inventat alfabetul Braille. Povestea emoţionantă a celui care l-a creat
Foto: Pixabay
