Unele forme grave ale manifestării infectării cu noul coronavirus ar putea fi explicate prin ceea ce se numeşte „furtună de citokine”. Acest fenomen se traduce printr-o reacţie hiper-inflamatoare a organismului. Mai exact, sistemul imunitar se activează contra lui însuşi, punând în pericol viaţa bolnavului de COVID-19.
Noul coronavirus produce, de obicei, simptome uşoare precum febra, oboseala şi tusea. „În jur de 1 din 6 persoane prezintă simptome mai grave, în special dispneea”, potrivit Organizaţiei Mondiale a Sănătăţii.
O eventuală agravare a COVID-19 poate să apară la 7 zile după apariţia primelor simptome, atrage atenţia prof. Yazdan Yazdanpanah de la Spitalul Bichat din Paris, citat de doctissimo.fr. În acest caz, pacienţii prezintă o detresă respiratorie acută. Mai exact, plămânii nu mai furnizează oxigenul necesar organelor vitale, fiind nevoie de ventilaţie artificială.
Ce este furtuna de citokine?
COVID-19 încă mai are unele aspecte necunoscute pentru medici sau pentru oamenii de ştiinţă. „Numeroase dovezi arată că o parte dintre pacienţii cu COVID-19 cu forme severe prezintă ceea ce se numeşte sindrom de şoc citokinic”, a declarat Jessica Manson, cercetătoare la University College Hospital din Londra revistei Lancet. Molecule produse natural de sistemul imunitar în organism, citokinele ajută la reglarea acţiunii imunitare şi favorizează reacţia inflamatoare, răspunsul natural al organismului în faţa unei agresiuni.
Când sistemul imunitar se activează, aceste molecule sunt secretate într-o cantitate prea mare. Astfel apare o reacţie hiper-inflamatoare numită furtună de citokine. Avalanşa de citokine poate ataca organe precum plămânii. Acest răspuns al organismului, deja semnalat în cazul sindromului respirator din Orientul Mijlociu (MERS) sau al sindromului respirator acut sever (SARS), ar putea fi responsabil de complicaţiile COVID-19.
„Cred că răspunsul imunitar exagerat este cel care produce decesele în rândul pacienţilor cu COVID-19, prin distrugerea ţesuturilor”, a explicat pentru AFP Stanley Perlman, specialist în microbiologie şi imunologie. „Acest lucru nu explică decât o parte dintre decese. În cazul SARS, s-a constatat că în jur de 50% din decese aveau legătură cu această reacţie”, potrivit lui Frédéric Altare, imunolog şi director de cercetare la Inserm.
Foto: https://pixabay.com/
