Simbol al Parisului, turnul Eiffel este unul dintre cele mai vizitate obiective turistice. La construirea acestuia şi-a adus contribuţia şi Gheorghe Pănculescu, inginer român apreciat în Franţa şi aproape necunoscut în România. Pănculescu a conceput un sistem inovator de îmbinare a grinzilor de metal în etapa de pre-asamblare, de care Eiffel a fost interesat.
Gheorghe Pănculescu s-a născut în 1844 în localitatea Vălenii de Munte, Prahova. A absovit Universitatea de Ştiinţă şi Tehnologie din Zürich, după care, la recomandarea poetului Vasile Alecsandri, s-a alăturat companiei de inginerie „Société des Établissements Eiffel” fondată de Gustave Eiffel.
În 1878, Pănculescu a proiectat și a construit linia de cale ferată dintre Predeal și București, pe care a finalizat-o în mai puțin de un an, deşi contractul era de cinci ani. Pănculescu a conceput o metodă ce implică montarea şinelor pe traverse în afara zonei de cale ferată.
L-a impresionat pe Gustave Eiffel
În Franţa, inginerul Gheorghe Pănculescu a fost apreciat nu numai de Gustave Eiffel, ci de mulţi alţi specialişti în domeniu. Eiffel avea nevoie de stabilitate pentru celebrul turn care îi poartă numele, iar Pănculescu ar fi putut să îl ajute.
Francezul era interesat de îmbinările metalice revoluţionare ale inginerului român. Eiffel a documentat contribuția lui Pănculescu în lucrarea sa, „Communication sur les travaux de la tour de 300 m” (1887), aceeași tehnologie fiind folosită de francez la construirea Turnului Eiffel. Aşadar, inginerul Gheorghe Pănculescu şi-a adus contribuţia la construirea turnului Eiffel, alături de inginerii Maurice Kœchlin, Emile Nouguier şi arhitectulul Stephen Sauvestre.
Specialiştii acelor timpuri au fost uimiţi de viteza cu care turnul a fost ridicat în doar 11 luni, iar acest rezultat este şi reuşita inginerului român, care avea să fie ales inspector al Căilor Ferate Române.
Turnul Eiffel a fost inaugurat la 31 martie 1889. Deşi Parisul este de neimaginat în zilele noastre fără acest obiectiv, iniţial, turnul a stârnit numeroase critici. Un grup de intelectuali, artişti şi scriitori şi-a manifestat oprobriul faţă de acest turn „inutil şi monstruos, un turn ridicol care domină Parisul ca un furnal gigantic şi negru”.
Inclusiv Academia de Arte Frumoase şi-a manifestat indignarea faţă de această structură care urma să „urâţească ireparabil Parisul”, conform academicienilor francezi. Potrivit lui Gustave Eiffel, turnul urma să reprezinte „un rezumat al ştiinţei contemporane”. Admiratorii proiectului consideră monumentul ca fiind o dovadă a geniului francez.
Turnul Eiffel are înălţimea de 300 de metri (cu antena din vârf ajunge la 325 de metri) şi greutatea de 10.100 de tone. Până în 1930, când a fost construită clădirea Chrysler la New York, a fost cea mai înaltă structură din lume.
Foto: vladimirrosulescu-istorie.blogspot.com, wikipedia
