Cele mai friguroase ierni din România

De-a lungul anilor, ţara noastră a avut ierni foarte aspre, însoţite de ger, viscol năprasnic şi troieni cu înălţimi de câţiva metri. În România, adevăraţi poli ai frigului sunt localităţile Braşov, Miercurea-Ciuc, Topliţa, Gheorgheni şi Întorsura Buzăului, unde, de obicei, sunt înregistrate cele mai scăzute temperaturi pe timp de iarnă.

Gerul nimicitor din 1929

Una dintre iernile grele care s-au abătut peste România este cea din 1929. Zăpada şi viscolul au îngreunat viaţa de zi cu zi a oamenilor şi au dus la amânarea alegerilor parţiale pentru Camera Deputaţilor şi Senat. În ediţia din 11 februarie 1929, Gazeta Transilvaniei relata despre poveştile unor mecanici, care, din cauza degerăturilor, au fost internaţi în spitale. Cu temepraturi de -24 de grade Celsius, oamenii îngheţau în case sau pe drumuri. Mai mult, sute de oameni şi-au pierdut viaţa în acea iarnă friguroasă. Şcolile au fost închise, iar activitatea de încorporare a recruţilor a fost întreruptă.

Şi Marea Neagră a îngheţat în acea iarnă, lucru din cauza căruia multe vapoare au întâmpinat probleme. În februarie 1929, o navă din Grecia s-a scufundat după ce s-a ciocnit cu un bloc de gheaţă din Marea Neagră, tragedia fiind prezentată în ziarele acelor timpuri. De asemenea, mai bine de o săptămână, poşta şi telecomunicaţiile nu au funcţionat corespunzător. Iarna din 1929 nu a afectat doar România, ci şi multe alte ţări europene. La Viena, conductele de apă au crăpat, oamenii rămânând fără apă. Haitele de lupi înfometaţi au intrat în sate şi oraşe în miezul zilei.

Iarna din 1942

O altă iarnă consemnată de istorie prin extremele negative de temperatură este cea din 1941-1942. Pe 25 ianuarie 1942, în staţia de la Bod (Braşov) s-au înregistrat -38 grade Celsius. În fiecare noapte din intervalul 15-18 ianuarie, temperaturile de la această staţie au fost de -25 grade Celsius. Din această cauză, şcolile, majoritatea magazinelor şi fabricile au fost închise, iar trenurile au rămas înzăpezite. Soldaţii au primit sarcina de a distribui populaţiei un anume număr de lemne. Cel mai friguros oraş a fost Braşovul, acest lucru având legătură cu poziţionarea acestei localităţi într-o depresiune unde gerul polar stagnează mai mult. Iarna din 1942 nu a afectat numai România, ci şi multe alte zone din Europa. Mai mult, a rescris cursul unei lupte din cel de-al Doilea Război Mondial. Din cauza gerului, germanii şi aliaţii lor au fost nevoiţi să îşi înceteze acţiunile care aveau ca scop cucerirea Moscovei. Temepraturile extreme au afectat atât soldaţii, cât şi echipamentele de luptă. Avantajaţi de acest context, sovieticii au avut mai mult timp pentru a-şi pregăti armatele.  

Marele viscol din 1954

O iarnă care s-a remarcat prin intensitatea viscolului este cea din 1954, când vântul a atins în Bucureşti o viteză de 126 kilometri la oră. Potrivit statisticilor Administraţiei Naţionale de Meteorologie, stratul de zăpadă măsurat la Călăraşi avea 173 cm. Iarna din 1954 a rămas cunoscută în istorie ca „marele viscol”. În sud-estul ţării, troienile au atins şi 5 metri înălţime, fiind nevoie de intervenţia forţelor armate pentru deszăpezire, la această acţiune participând, de asemenea, şi numeroşi civili. De astfel, a fost o mobilizare exemplară a oamenilor, care au înţeles că fără un efort comun riscau să moară de foame sau de frig în case. În ziarul „Scînteia” se amintea cetăţenilor că au „datoria patriotică de a răspunde cu însufleţire chemării sfaturilor populare, contribuind la asigurarea normalizării circulaţiei şi aplicând cu stricteţe măsurile adoptate în ceea ce priveşte economia de apă şi curent electric”.

Au fost scoase şi tancurile Armatei, singurele care puteau răzbi prin nămeţii înalţi. În Capitală, zăpada a fost aruncată în locuri precum râul Dâmboviţa. A fost prima iarnă televizată în ţara noastră. De atunci datează şi fotografiile cu tramvaiele care circulă prin adevărate tuneluri săpate în zăpadă, mult mai înalte decât mijloacele de transport.

Valurile de zăpadă din 1969

La începutul lunii ianuarie 1969, au avut loc căderi imense de zăpadă, consemnate de presa acelor timpuri. Într-o ştire televizată, ninsoarea era anunţată într-un registru cu totul diferit de informaţiile de profil din zilele noastre: „Odată cu seara Anului Nou, în chip de semne bune, pe întreaga ţară s-au aşternut zăpezi bogate, nesfârşite aşternuturi de argint pentru ogoare. Ne-am trezit peste noapte împotmoliţi în frumos şi primii care au protestat împotriva acestei estetici cam abuzive au fost automobiliştii de toate mărcile”. Şi atunci, ca şi în alte ierni grele, oamenii şi-au bătătorit drumuri prin zăpadă, croind pârtii pentru mijloacele de transport în comun, spre magazinele alimentare şi spre spitale.

Citeşte şi: 5 sate româneşti de poveste

Foto: Pixabay, adevarul.ro

Written By
More from Renate Daily

Misterele statuilor care „plâng”

Fenomenul statuilor care „plâng” cu lacrimi de mir sau de sânge reprezintă...
Read More

Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *