Lucruri inedite despre zăpadă. Există doi fulgi identici?

Iernile nu au avea acelaşi farmec fără zăpadă. Dincolo de lucrurile elementare pe care le ştim despre zăpadă, aceasta se distinge şi prin anumite detalii interesante descoperite de oamenii de ştiinţă.

Cunoscută şi ca omăt sau ca nea, zăpada este o formă de precipitaţie  constând în apă îngheţată în stare cristalină. Fulgii de nea, care sunt alcătuiţi din cristale simetrice unite, iau naştere sub acţiunea curenţilor de aer, a temperaturii şi a umidităţii, factori care, de altfel, determină forma şi mărimea lor. Ajung pe pământ doar fulgii care nu trec prin straturi de aer cald, care îi topesc. Formarea fulgilor de nea este un fenomen fascinant, dar şi cu unele necunoscute. Printre primii gânditori care au descris fulgii de nea se numără Johannes Kepler şi René Descartes.

  • Cel mai mare fulg de nea este considerat cel căzut în Fort Keogh, Montana (SUA), pe 28 ianuarie 1887. Potrivit Cărţii Recordurilor, acesta ar fi avut diametrul de 38 de centimetri.
  • Cea mai mare cantitate de zăpadă se află în emisfera nordică, aceasta fiind vitală pentru supravieţuirea unor specii de animale şi plante.
  • De ce este zăpada albă? Această nuanţă are legătură cu lumina care se reflectă asupra numeroaselor cristale care intră în alcătuirea fulgilor. Practic, faţetele strălucitoare ale cristalelor de apă îngheţată reflectă lumina la fel ca o oglindă. Lumina albă este reflectată de ochii oamenilor, motiv pentru care percepem zăpada ca având nuanţa albă. Când zăpada este contaminată sau conţine, de pildă, particule de nisip ori alte reziduuri, poate căpăta diverse culori precum portocaliu sau galben.
  • În jur de 12% din suprafaţa Pământului este acoperită permanent de zăpadă şi gheaţă.
  • Un fulg de zăpadă cântăreşte în jur de 3 miligrame.
  • Potrivit antropologului Franz Boas, care a studiat comunităţile de inuiţi din nordul Canadei, eschimoşii au zeci de cuvinte pentru a face referire la zăpadă şi la peisajele îngheţate. De asemenea, în ţinuturile din nord ale Scandinaviei şi Rusiei, se folosesc peste 180 de cuvinte care fac trimitere la gheaţă şi ninsoare.
  • Zăpada este un bun izolator, această calitate fiind pusă pe seama fapului că are un conţinut mare de aer. Astfel, zăpada „ţine de cald” atât animalelor care hibernează, cât şi grâului plantat toamna, care nu va îngheţa până la venirea primăverii.    
  •  Teama patologică faţă de zăpadă se numeşte chionofobie.
  • Fulgii de nea uimesc prin complexitatea lor. Ramurile specifice ale acestora sunt date de umiditate şi de temperatură. Se spune că nu există doi astfel de fulgi identici, aspect care este dezbătut de oamenii de ştiinţă. 
  • Nivologia, care este o disciplină ştiinţifică recentă, se ocupă cu studiul zăpezii şi cu prognoza avalanşelor.
  • Se consideră că una dintre cele mai mari avalanşe din lume este cea produsă pe 31 mai 1970, când un cutremur mare din largul coastelor peruane a dus la desprinderea unei falii terestre. Atunci, s-a prăbuşit tot versantul nordic al Muntelui Huascaran. În cadrul avalanşei, s-a desprins o masă formată din gheaţă, zăpadă, pietre şi noroi cu volumul de aproape 200 milioane de metri cubi.
  • Prima persoană care a reuşit să fotografieze fulgi de zăpadă este americanul Wilson Bentley, în 1885. Fotografiile sale, care au fost realizate cu un aparat de fotografiat şi cu un microscop, s-au vândut la o licitaţie din 2010. Bentley a început să studieze fulgii de zăpadă pe la 15 ani, când a primit cadou un microscop. Iniţial, el a încercat să îi deseneze, însă nu a reuşit, din cauza faptului că fulgii se topeau imediat. În total, Bentley a făcut peste 5.000 de fotografii cu fulgi de zăpadă. Primele dintre acestea au fost publicate într-o revistă locală, după care au apărut la o expoziţie a Muzeului de Mineralogie Harvard. 
  • Un alt mare pasionat de fulgii de zăpadă este japonezul Ukichiro Nakaya. El a realizat o clasificare sistematică a acestor fulgi.
  • Zăpada reflectă aproape 80% din radiaţiile ultraviolete. De aceea, purtarea ochelarilor de protecţie este mai mult decât necesară pentru cei care practică sporturi de iarnă (schi, sbowboard).
  • Există o formulă a omului de zăpadă perfect. Aceasta a fost elaborată de James Hind de la Universitatea Nottingham Trent. Potrivit acestei formule, ochii omului de zăpadă nu ar trebui să fie mai mari de 5 centimetri, iar nasul (care trebuie să fie neapărat din morcov) nu trebuie să depăşească 4 centimetri. Omul de zăpadă perfect, conform lui Hind, trebuie să aibă doar 3 accesorii: pălăria, fularul şi mănuşile. De asemenea, pe pieptul omului de zăpadă este suficient să existe 3 nasturi.   

Foto: Pixabay

Written By
More from Renate Daily

Statuile impresionante ale lui Iisus

Probabil prima care ne vine în minte când vorbim despre statuile lui...
Read More

Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *