Locuri care amintesc de Bucureştiul de altădată

Bucureștiul și-a meritat pe deplin numele de „Micul Paris”. Există câteva locuri care mai păstrează parfumul vremurilor trecute. Unul dintre ele este, desigur, Lipscaniul, care aminteşte de perioada când Capitala era un centru comercial dezvoltat.

Plasat între Occident și Orient, Bucureștiul a fost atestat prima dată la 20 septembrie 1459. Capitala a cunoscut o perioadă de înflorire în trecut. Astfel, nu întâmplător, Bucureștiul a fost primul oraș iluminat cu gaz lampant, în 1865. Numit de greci „Orașul Bucuriei” (Hilariopolis), Bucureștiul s-a dezvoltat din punct de vedere economic și cultural mai ales între anii 1859 – 1946. Pe atunci au fost deschise marile fabrici, iar „Micul Paris” a devenit un centru prosper, unde își desfășurau activitatea importanți industriași. Odată cu inaugurarea fabricilor, s-a dezvoltat și clasa muncitorilor. Imaginea Bucureștiului a fost îmbogățită prin construirea a numeroase clădiri, cafenele, cârciumi, grădini de vară și magazine. Și viața culturală a fost înfloritoare, iar numeroase cenacluri sau cercuri literare vin să întărească acest lucru. Iată câteva dintre locurile reprezentative ale Bucureștiului de altădată!

Lipscani

Numele cunoscutei zone din București vine de la Leipzig, de unde erau aduse cele mai multe mărfuri. Renumit centru comercial al Bucureștiului de altădată, Lipscaniul a început să se dezvolte în secolul al XVII-lea, când au fost deschise aici numeroase magazine ale negustorilor din România și din străinătate. Atunci, Lipscaniul era împânzit cu prăvălii ale pălărierilor, bijutierilor, tăbăcarilor, pantofarilor, sticlarilor, cojocarilor și ai altor bresle atât ale comercianților români cât și ale celor bulgari, albanezi, evrei, armeni, austrieci și serbi. Pe strada principală erau așteptate cu mare interes mărfurile pe care negustorii le aduceau anual de la Târgul din Leipzig. Pe strada Smârdan, de la capătul Lipscanilor, au fost construite primele bănci, precum Banca Națională și Banca Comercială a României.  

Hanul lui Manuc

Construit acum 200 de ani sub forma unei cetăți, Hanul lui Manuc a fost important centru comercial al Bucureștiului acelor vremuri. Locul este emblematic pentru istoria țării noastre, pentru că aici s-a încheiat în anul 1812 Pacea ruso-turcă de la București. Hanul a fost ridicat la ordinele lui Manuc Bei, între 1806-1808. Arhitectura inițială era elaborată, clădirea având pe atunci 15 pivnițe, 23 de prăvălii, numeroase magazii, bucătării, camere pentru servitori, un tunel mare, precum și o fântână arteziană în curtea interioară. După moartea lui Manuc, hanul ajunge să fie administrat, cumpărat și vândut de diverse persoane de-a lungul timpului. Alte hanuri celebre ale Bucureștiului de altădată erau Hanul Krețulescu, Boema, Iunion, Eforie, Capitol, Grădina Tei și Teatrul de Vară Herăstrău.

Casa Capșa

Un alt loc emblematic al Bucureștiului vechi este renumita Casa Capșa, situată în centrul Capitalei, pe Calea Victoriei. Clădirea a fost construită în 1852 de vornicul Slătineanu, iar în anul 1874, localul a fost preluat de familia Capșa (macedo-români), care l-a numit „La doi frați, Anton și Vasile Capșa”. Frații Capșa au dus peste hotare renumele cofetăriei. Aici puteau fi găsite printre cele mai delicioase dulciuri din Europa. Numeroase bunătăți erau aduse din Orient (baclavale, sarailii) și din Paris (ciocolata). Preferată de lumea boemă a acelor timpuri, din care făceau parte politicienii, ziariștii și scriitorii, Casa Capșa a devenit locul-cheie unde se făceau și se desfăceau guverne și se puneau la cale farse adversarilor politici. Ion Barbu, Tudor Arghezi, Ion Minulescu, Liviu Rebreanu, Camil Petrescu și Duiliu Zamfirescu sunt câteva dintre personalitățile care au trecut pragul renumitei Case Capșa.

Carul cu Bere

Localul a fost înființat în anul 1879, fiind una dintre cele mai vechi berării din București. Inițial și-a desfășurat activitatea în hanul Zlătari, iar după 20 de ani a funcționat în clădirea de pe strada Stavropoleos. Carul cu Bere a fost construit de un arhitect austriac, de aceea păstrează ambianța unei berării germane. Cel care a pus bazele berăriei este Mircea Nicolae, un negustor bogat din Ardeal. Câțiva dintre clienții celebri ai Carului cu Bere au fost Ion Luca Caragiale, George Coșbuc și Octavian Goga. Însă nu numai elitele frecventau această berărie, ci și oamenii obișnuiți. Ceea ce a crescut renumele localului este rețeta proprie de bere.

Foto: pixabay

Written By
More from Renate Daily

Chipul lui Decebal de la Dunăre, cea mai înaltă sculptură în munte din Europa

Cine ajunge în zona Cazanelor Dunării nu trebuie să rateze Chipul lui...
Read More

Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *