Stat care se laudă cu cea mai veche capitală din lume – Damascul – Siria este și un teritoriu în care istoria încă mai este prezentă prin numeroasele locuri cu încărcătură istorică și religioasă.
Damasc
Capitală a Siriei, Damascul este și cel mai mare oraș al acestei țări. Damascul se remarcă prin vechime, fiind cea mai veche capitală din lume. Are o isorie veche de peste 9.000 de ani, perioadă marcată de numeroase evenimente istorice importante. Orașul a fost distrus de asirieni în 732 î.Hr., apoi a devenit câmp de luptă pentru marile imperii. Damascul a fost reconstruit în perioada romană și bizantină. O etapă nefericită din istoria cetății este ciuma din 1348, care a ucis o mare parte din locuitori.
Damascul a fost important punct comercial, dar și drum pentru pelerini. Orașul adăpostește în jur de 2.000 de moschei, iar cele mai multe vestigii istorice se găsesc în partea veche a cetății. Câteva dintre locurile cu semnificație religioasă ce merită a fi vizitate sunt: moscheea Omayyad (adăpostește mormântul Sf. Ioan Botezătorul), mausoleul Salah al-Din (numele vine de la Saladin, conducătorul salazinilor din timpul Cruciadelor), Casa Anania (aici s-a ascuns Sf. Pavel, discipol al lui Iisus).
Alep
Un alt oraș istoric al Siriei este Alep (numele arab este Halab), care a fost menționat pentru prima dată în documente în secolul III î.Hr. Alepul a cunoscut dominația asiriană (sec. VIII î.Hr.), persană (sec. 4-6 î.Hr.), după care orașul a fost cucerit de greci în anul 333 î.Hr., care i-au dat numele Beroea. A cunoscut o perioadă de înflorire după ce a fost inclus în Imperiul Roman (sec. I î.Hr.). A revenit la stăpânire arabă în 637 d.Hr., dar în 1260 a fost cucerit de mongoli, apoi intră în subordinea Imperiului Otoman, în 1516. Astăzi, Alepul se distinge prin toleranța religioasă, aici coexistând în pace musulmani și creștini. Ca mărime, este al doilea din Siria, după Damasc.
Cele mai importante urme ale istoriei le putem regăsi în centrul vechi al orașului, dominat de o imensă citadelă. Se remarcă Marea Moschee, unde se află mormântul lui Zaharia, tatăl lui Ioan Botezătorul. Multe dintre vestigiile din centrul vechi al orașului s-au păstrat într-o stare foarte bună, aproape intactă. La nordul orașului se poate vizita Biserica Sfântului Simeon, construit în stil bizantin.
Palmira
Palmira mai este numită și mireasa deșertului sirian. Ruinele din această cetate au fost descoperite în 1678, de doi negustori. Însă săpăturile arheologice au continuat în 1924, iar situl de aici a fost inclus în 1980 în patrimoniul universal UNESCO.
În Palmira se pot vizita multe locuri publice precum agora și templele. Locul mai păstrează imaginea din trecut, când era un centru comercial prosper, plin de caravane (se afla lângă un important izvor de apă), fiind piață de desfacere pentru multe produse, printre care mătasea și mirodeniile. Ruinele cetății amintesc și de importanța strategică și militară de care s-a bucurat în trecut. Cele patru coloane, templul Ba’al și Teatrul vechi sunt câteva dintre cele mai importante și apreciate ruine din Palmira. Și Valea Mormintelor are o valoare arheologică deosebită, prin colecția de monumente funerare pe care o adăpostește. Muzeul de Arheologie de aici expune principalele obiecte descoperite în acest sit.
Apamea
Situat la 55 kilometri nord-vest de Hama, Apamea se remarcă prin vestigiile care amintesc de influența romană sub care s-a aflat o perioadă. Se crede că Apamea este, de fapt, orașul biblic Shefam.
Orașul a fost întemeiat în anul 300 î.Hr., de unul dintre generalii lui Alexandru cel Mare, Seleucus Nicator, iar numele a fost dat în cinstea soției lui, Apame. În scurt timp a devenit unul dintre cele mai înfloritoare orașe elene, cu o populație de jumătate de milion de locuitori. În 64 î.Hr., Apamea a fost cucerit de Imperiul Roman, iar construcțiile realizate în perioada dominației romane s-au păstrat și astăzi, mai ales străzile și coloanele. Apamea a fost și un important centru teologic și filosofic.
Foto: Pixabay
Citeşte şi: Locuri încărcate de istorie din Turcia
