Capodoperă arhitecturală construită în stil neoclasic, Statuia Libertăţii pare a fi întruparea visului american pentru numeroşii emigranţi care au traversat cândva Atlanticul din Europa spre New York, în căutarea unei vieţi mai bune. Monumentul pare că le transmite călătorilor „bun venit” pe tărâm american. Dincolo de popularitatea şi măreţia sa, această statuie are o poveste interesantă.
Situată pe Insula Liberty din New York, la gura de vărsate a râului Hudson în Oceanul Atlantic, Statuia Libertăţii a fost construită în Franţa, fiind oferită americanilor de poporul francez, ca semn de prietenie între cele două popoare şi pentru a celebra centenarul Declaraţiei de Independenţă. Statuia a fost inaugurată la data de 28 octombrie 1886, în prezenţa preşedintelui de atunci al SUA, Grover Cleveland. Misiunea de a proiecta monumentul a revenit sculptorului francez Auguste Bartholdi, iar o parte din statuie (printre care scheletul de metal) a fost proiectată de însuşi inginerul francez Gustave Eiffel, de al cărui nume se leagă celebrul Turn Eiffel din Paris. Graţie priceperii cu care Eiffel a realizat mulajele mari, monumentul rezistă şi în prezent în faţa furtunilor mari.
A fost nevoie de nouă ani pentru ca structura să fie terminată, după care a fost trimisă în SUA în 214 lăzi. Statuia o reprezintă pe Libertas, zeiţa romană a libertăţii, care ţine în mână o torţă şi o tabula ansata (tabletă care evocă legea), pe care apare Declaraţia de Independenţă. În primii ani, a funcţionat ca far.
Inspirat de o ţărancă egipteană
Potrivit Institutului Smithsonian, care administrează mai multe clădiri din New York, Statuia Libertăţii ar fi fost inspirată de silueta unei femei de origine arabă. Auguste Bartholdi, autorul monumentului, ar fi dezvoltat o pasiune aparte pentru monumentele publice de dimensiuni mari şi pentru structurile de coloşi. În 1869, Bartholdi ar fi propus, în cadrul unei licitaţii egiptene pentru ridicarea unui far la capătul canalului Suez, construirea unui monument reprezentând o femeie cu veşmânt larg, cu o făclie, care să fie simbolul Egiptului care aduce lumină Asiei. Edward Berenson, autorul cărţii „Statute of Liberty: A Transatlantic Story”, afirmă că Bartholdi ar fi urmat să realizeze mai multe desene în care statuia începe ca o ţărancă arabă, evoluând progresiv în divinitate colosală.
Nu s-a numit mereu aşa
Ceea ce cunoaştem astăzi sub numele de Statuia Libertăţii avea iniţial un alt nume, anume Libertatea iluminând lumea (în franceză, Liberté éclairant le monde). Ideea acestui nume a aparţinut chiar celui care a proiectat-o, Auguste Bartholdi. În cele din urmă, s-a decis pentru Statuia Libertăţii, întrucât era mai uşor de pronunţat şi de ţinut minte. De asemenea, monumentului mai este numit şi Lady Liberty (Doamna Libertate).
Ce greutate şi înălţime are
Statuia Libertăţii are o greutate de 225 de tone, dintre care 31 de tone de cupru şi 125 de tone de oţel. Înălţimea statuii este de 46 de metri fără soclu, iar împreună cu piedestalul ajunge la aproape 93 de metri. Monumentul este aşezat pe un soclu în formă de stea din piatră. A fost aleasă piatra puţin corozivă la acţiunea apei. Bartholdi a încredinţat americanilor construirea imensului soclu de piatră, în vreme ce francezii se angajau să construiască statuia propriu-zisă, apoi să o asambleze. Pe capul zeiţei Libertas se află o coroană cu şapte fascicole de lumină. Culoarea verde a statuii se datorează stratului de carbonat de cupru, care interacţionează cu aerul atmosferic. A fost nevoie de multă migală pentru realizarea mulajelor de ghips. În ultimii 30 de ani nuanţele maronii iniţiale s-au schimbat în cele verzi din prezent.
În cadrul piedestalului, se află un muzeu unde sunt expuse diverse părţi ale statuii care au fost refăcute. De asemenea, în acest muzeu este amplasată o faţă la scară completă cu cea a Statuii Libertăţii, pe care vizitatorii o pot atinge. Turiştii pot ajunge în vârful statuii urcând 354 de scări în spirală. În vârf îi aşteaptă 25 de ferestre, acest număr fiind echivalentul a 25 de pietre preţioase existente pe Pământ.
Închisă după 11 septembrie 2001 şi redeschisă în 2014
După atacurile de la World Trade Center şi de la Pentagon din 2011, Statuia Libertăţii a fost închisă câţiva ani. Această decizie a fost impusă din cauza unor alte posibile atacuri, statuia fiind o ţintă vizată în acest sens. A fost singurul monument naţional care a rămas închis publicului după atacurile terorist de trist renume. Şi-a deschis porţile vizitatorilor pe 3 august 2014, în ciuda nivelului de alertă teroristă care era atunci în vigoarea la New York.
Foto: Pixabay
