Sunt mulţi românii cu care ne mândrim. Sunt oameni care au câştigat celebritatea şi s-au bucurat de un statut special mai ales în străinătate, în timp ce, în ţara natală nu au avut atât de multe privilegii pe cât ar fi meritat. Iar majoritatea dintre ei sunt necunoscuţi marelui public. Este şi cazul unor români precum Elisa Leonida Zamfirescu.
Prima femeie inginer din lume a fost Elisa Leonida Zamfirescu. Născută pe 10 noiembrie 1887, ea provenea dintr-o familie de intelectuali cu 11 copii. Ca un fapt inedit, toţi fraţii Elisei au avut cariere remarcabile, fiind geniali în ceea ce au făcut. Cel mai cunoscut pe plan mondial a fost sculptorul Gheorghe Leonida, care a sculptat chipul celebrei statui a lui Iisus, construită pe muntele Corcovado, din Rio de Janeiro (Brazilia).
După absolvirea liceului, s-a înscris la Şcoala de Poduri şi Şosele din Bucureşti, dar a fost respinsă din cauza principiilor acelor vremuri, potrivit cărora „locul femeilor este la cratiţă”. A plecat în Germania în 1909, unde s-a înscris la Academia Regală Tehnică din Berlin. A fost prima femeie studentă aici, întrucât şi în această ţară existau prejudecăţi cu privire la locul femeii în societate. În 1912, ea a absolvit Academia Regală Tehnică, presa vremii relatând cazul său – prima femeie din lume care reuşea să obţină diploma de inginer.
Regina Maria a fost la nunta ei
Cu toate că ar fi putut avea o carieră strălucitoare peste hotare, ea s-a întors în ţară, reuşind cu greu însă să obţină un post la Institutul Geologic Român din Bucureşti. Când a izbucnit Primul Război Mondial, s-a înscris pe în Crucea Roşie şi a plecat pe front. Pe câmpul de luptă l-a cunoscut pe viitorul ei soţ, Constantin Zamfirescu, fratele scriitorului Duiliu Zamfirescu. Cei doi s-au căsătorit în 1918 şi au avut două fete. Însăşi Regina Maria a luat parte la nunta sa. După terminarea războiului, a revenit la Institutul Geologic, aprofundând studiile privind cunoaşterea subsolului din ţara noastră. la Institutul Geologic, a condus un laborator de analize, în care a elaborat metode originale, raţionalizări, a introdus tehnici noi şi a efectuat studii importante, toate având ca scop cunoaşterea bogăţiilor subsolului ţării noastre. „A adus o contribuţie deosebită la progresul economiei naţionale şi la afirmarea ştiinţei româneşti, prin lucrările sale originale, susţinute la congrese, simpozioane şi publicate. Aici s-a preocupat de analiza apei potabile, a diverselor minerale, petrol, gaze, cărbuni, bituminide solide, roci de construcţie şi de prepararea minereurilor, semnând 85 000 buletine de analize, ale căror rezultate au fost publicate în seria Studii economice, editată de Institutul Geologic”, se menţionează în biografia Elisei Leonida Zamfirescu, afişată la loc de cinste la Muzeul Naţional Geologic.
A participat la numeroase simpozioane şi congrese şi a luat parte la multe studii de teren, publicând diverse monografii importante. În acelaşi timp, a fost şi profesoară de chimie şi fizică la Şcoala de fete „Pitar Moş” şi la Şcoala de electricieni şi mecanici din Bucureşti.
A refuzat pensia
Elisa Leonida Zamfirescu a renunţat la pensie, preferând să muncească până la vârsta de 75 de ani. „Era o femeie fantastică. Un fel de locomotivă care trăgea totul după ea, după principiul că nu se poate să nu se poată. Cred că ar fi fost genială în orice domeniu, dacă şi-ar fi dorit”, a declarat profesorul Iuliu Popovici, care i-a fost elev Şcoala de Electricieni şi Mecanici din Bucureşti.
Foto: adevarul.ro
