În anul 1875, la Sinaia au fost descoperite mai multe tăblițe, artefacte care au stârnit numeroase controverse în rândul specialiştilor.
Tăbliţele de plumb de la Sinaia au fost descoperite când se turna fundaţia Castelului Peleş, în 1875.
S-a spus că ar fi vorba de plăci de aur cu o scriere neobişnuită, care, din ordinul regelui Carol, ar fi fost copiate în plumb, la Fabrica de cuie din Sinaia. Urma ca aurul să fie folosit pentru cheltuielile de război. Potrivit altei variante, regele ar fi fost sfătuit să topească metalul preţios pentru finanţarea cheltuielilor pentru castel. La ordinul monarhului, vestigiile au fost topite şi copiate în aliaj tipografic şi păstrate la Sinaia până în 1948.
În cartea „Dacii vorbesc. Introducere în tracologie” de Iordache Moldoveanu şi Bălaş Moldoveanu, se menţionează:
„În anul 1875, cu ocazia construirii Castelului Peleş, […] s-a descoperit un tezaur de aur, compus din mai multe tablete scrise în relief şi alte obiecte de aur. Din ignoranţă – tezaurul fiind privit doar ca valoare de aur – a fost cedat de către guvernul procarlist Lascăr Catargiu domnitorului Carol I de Hohenzollern. Operaţia a fost efectuată prin administraţia locală şi jandarmi, în cea mai mare taină şi, astfel, tezaurul cu piese de aur, care ar fi fost impresionante, a dispărut. Posterităţii au rămas doar copiile efectuate pe metal nepreţios de autorităţile locale, la atelierele metalice […], care au constituit nucleul fabricii de cuie, înfiinţată apoi în Sinaia în anul 1892. Facsimilele au rămas în păstrare la Mânăstirea Sfântul Nicolae din Sinaia”.
Inscripțiile, greu de descifrat
Numărul tăblițelor descoperite la Sinaia variază în funcţie de surse, însă ar fi vorba despre 200 de artefacte. Toate erau dreptunghiulare, cu excepţia uneia, având dimensiuni cuprinse între 93 x 98 mm și 354 x 255 mm, potrivit ancient-origins.net.
Ceea ce a uimit la aceste artefacte sunt inscripţiile enigmatice, care păreau a fi un amestec de alfabete europene, inclusiv greaca veche, latina și chirilica. Unii dintre termeni nu aveau echivalent în limbile europene şi s-a spus inclusiv că au fost inventaţi.
Ar fi putut fi o cronică a dacilor
Conform unor specialişti, tăblițele descoperite la Sinaia ar fi o cronică a dacilor. Ipoteza este susţinută de prezenţa pe multe dintre ele a numelor de regi daci şi a toponimelor dacice. Totuşi, este posibil ca acestea artefacte să fie copii după cele originale de aur ale dacilor, descoperite în timpul săpării fundaţiei Castelului Peleş. Această variantă este susţinută de starea foarte bună a tăbliţelor, fără semne vizibile de deteriorare sau de coroziune.
Radu Băjenaru, arheolog la Institutul de Arheologie „Vasile Pârvan” din Bucureşti, citat de rri.ro, susţine că „argumentele că ele (tăbliţele, n.r.) ar constitui creaţii ale secolului al 19-lea sunt mult mai puternice. Şi anume, analizele metalului făcute nu demult au arătat fără tăgadă faptul că ele sunt sunt făcute dintr-un plumb specific tipografiilor de secol al 19-lea.
În al doilea rând, tot ceea ce se prezintă, toată iconografia şi înscrisurile de pe aceste tăbliţe ne spun lucruri care erau cunoscute în secolul al 19-lea. Noi nu aflăm nimic nou despre istoria geto-dacilor faţă de ce se ştia acum 150 de ani. Nu aflăm nimic în legătură cu ce s-a descoperit ulterior.
În al treilea rând, marii istorici ai antichităţii româneşti, şi mă refer mai ales la Pârvan, căruia nimeni nu-i poate contesta nici autoritatea ştiinţifică, nici acribia, le erau cunoscute aceste tăbliţe. În momentul în care Pârvan îşi scrie opera, nu le ia în seamă pentru că ştia istoria lor”.
Potrivit Aurorei Peţan, cercetător lingvistic, şi lui Dan Romalo, autorul lucrării Cronică apocrifă pe plăci de plumb”, tăbliţele ar reprezenta adevărate mărturii despre o străveche scriere traco-getică.
Tăbliţele au ajuns în subsolul Institutului de Arheologie „Vasile Pârvan” din Bucureşti.
@drenate. Foto: ancient-origins.net
