Maria Rosetti, englezoaica simbol al Revoluţiei române de la 1848

Maria Rosetti, al cărei nume real este Mary Grant, a susţinut aspiraţiile şi idealurile revoluţionarilor de la 1848, şi s-a dedicat, alături de soţul ei, C.A. Rosetti, cauzei românilor în revoluţia paşoptistă.

Născută la 25 februarie 1819, Mary Grant – cea care va avea să intre în istorie ca Maria Rosetti -, a fost fata căpitanului Edward Grant, armator în insula Guernsey, din Canalul Mânecii, şi a franţuzoacei Marie Lavasseur.

În 1837, Effingham Grant, fratele ei mai mic, a fost numit consul britanic în Ţara Românească. Anul următor, Mary şi-a urmat fratele şi a ajuns în ţara noastră. În Bucureşti, ea a început să lucreze în casa colonelului Ioan Odobescu, fiind institutoare pentru copiii acestuia.

Cu toate că nu era o frumuseţe, ea avea un farmec aparte şi a atras atenţia multor tineri din lumea bună a Bucureştilor. Astfel, l-a întâlnit pe C.A. Rosetti, membru fondator al Academiei Romane, gazetar şi fondator al Partidului Naţional Liberal, membru al familiei de boieri Rosetti.

Cei doi s-au căsătorit la 31 august 1847, în cadrul unei ceremonii religioase anglicane în casa familiei ei. Au avut şi o cununie ortodoxă la Viena. Prin căsătorie, a devenit Maria Rosetti. Cei doi au avut opt copii, din care au supravieţuit doar patru.

Din corespondența familiei Brătianu aflăm despre Maria Rosetti că era o femeie „oacheșă, nu chiar frumoasă, dar cu nurii unei meridionale, expresivă, pasionată, artistă. (…) Scria bine cu însuflețire romantică, scotea frumosul din orice lucru întreprindea și îl împrăștia în jurul ei. Cu puține obiecte rânduia o cameră de-ți era drag, croia o rochie cântând, parcă se juca: credeai că a prăpădit stofa, dar ieșea ceva grațios și îi punea o mică garnitură care o deosebea de toate celelalte.”

Militantă şi susţinătoare a idealurilor românilor

În casa sa, Maria Rosetti a fost martora întâlnirilor în timpul cărora se discutau planurile revoluţiei de la 1848. S-a implicat şi în salvarea revoluţionarilor care erau pe punctul de a fi arestaţi, pe care i-a îndrumat către Dunăre, cu toate că îşi purta în braţe fiica de câteva luni.

Este memorabil episodul din septembrie 1848, când, după ce soţul ei a fost arestat de turci şi trimis cu o corabie către Serbia, alături de alte nume sonore precum Nicolae Bălcescu şi Dimitrie Bolintineanu, Maria Rosetti s-a deghizat în ţărancă şi le-a cerut celor care îl păzeau pe soţul ei să îi dea voie să îl sărute. Astfel, i-a strecurat acestuia un bileţel pe care a notat ora şi locul unde el şi alţi revoluţionari urmau să fie eliberaţi.

După ce finalul mişcărilor revoluţionare a fost defavorabil, Maria Rosetti a trăit în exil, la Paris, alături de soţul său, timp de nouă ani.

C. A. Rosetti și Maria Rosetti în exil. Foto: Wikipedia

Muză pentru tabloul România Revoluționară

După înfrângerea mişcării de la 1848, s-a refugiat la Paris şi Constantin Daniel Rosenthal, pictor, sculptor şi revoluţionar român de origine evreiască. C.A. Rosetti şi Rosenthal se cunoşteau de pe vremea în care au studiat la Viena. Sursă de inspirație și simbol al mișcării revoluționare din Țara Românească, Maria Rosetti i-a devenit muză lui Rosenthal şi astfel a apărut tabloul România Revoluționară. „Lucrarea o înfățișează în costumul popular românesc în care se deghizase pentru a urmări vasul care transporta revoluționarii români. Poza plină de patos este caracteristică compoziţiilor romantice care l-au inspirat pe Rosenthal. Chipul Mariei Rosetti se zăreşte şi în micul medalion din centrul unei naturi statice pictate de Rosenthal, semn că admiraţia artistului pentru tânăra femeie era probabil mai profundă decât ar fi putut recunoaște deschis”, potrivit Muzeului Naţional de Artă al României.

România revoluționară, tablou de Constantin Daniel Rosenthal, în care apare înfățișată Maria Rosetti. Foto: Wikipedia

Constantin Daniel Rosenthal a mai realizat şi tabloul Portretul Mariei Rosetti şi  România rupându-şi cătuşele pe Câmpia Libertăţii, pentru care ea i-a fost model.

Gazetar într-o perioadă în care mai ales bărbaţii practicau jurnalismul

După ce a revenit cu soţul său în ţară, în 1857, Maria Rosetti a avut o bogată activitate gazetărească. În publicaţia „Românul”, pe care chiar soțul ei, C.A. Rosetti, a înfiinţat-o, a publicat povestiri pentru copii şi diverse cronici. Prin munca sa de jurnalist, a susţinut libertatea femeilor şi emanciparea acestora.

S-a implicat în acţiuni caritabile

Maria Rosetti s-a implicat şi în acţiuni caritabile. Ea a ajutat la strângerea de fonduri pentru combaterea foametei, pentru spitale şi armată. De asemenea, a înfiinţat Comitetul Femeilor, prin care a strâns fonduri pentru femei şi copii.

Maria Rosetti s-a stins din viaţă la vârsta de 74 de de ani.

Written By
More from Renate Daily

Josephine Baker, între dans şi spionaj

Cântăreaţă şi dansatoare, Josephine Baker, cunoscută şi ca „Perla Neagră”, a fost...
Read More

Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *