Aflată în nord-estul Australiei, Marea Barieră de Corali este cea mai mare structură construită de organismele vii, din 1981 devenind un sit protejat UNESCO. Din păcate, este un loc ameninţat de diverşi factori.
Atestați încă din timpuri preistorice, coralii i-au fascinat dintotdeauna pe oameni. În ciuda sutelor de milioane de ani de existență, coralii nu au cunoscut schimbări semnificative în ceea ce privește evoluția lor. Animale din încrengătura Cnidaria (aceeași din care fac parte meduzele), coralii trăiesc în colonii grupate sub forma unor polipi uniți prin formațiuni calcaroase.
Ecosistem fragil
Adevărat Paradis subacvatic, Marea Barieră de Corali – care reprezintă cel mai mare recif de corali din lume – se află în apropiere de coasta Queensland-ului din nord-estul Australiei. Cuprinde aproape 3.000 de recife, dar și lagune, insule și bancuri de nisip. Din cele peste 10.000 de specii marine unice pe care le regăsim aici, 6.000 sunt crustacee, delfini, moluște și broaște țestoase.
Din păcate, recifele de corali sunt amenințate cu dispariția. Recifurile aflate de-a lungul Marii Bariere de Corali au cunoscut o încetinire accentuată de creștere încă din anul 1990, fenomen fără precedent în ultimele secole. Cercetătorii au ajuns la această concluzie după ce au analizat rata de creștere a 328 de colonii de corali, 69 de recifuri individuale, în total 1.250 de mile care formează Marea Barieră de Corali. S-a evidențiat că în perioada 1990-2005, numărul recifurilor de corali a scăzut cu până la 14,2%. Potrivit oamenilor de știință, acest rezultat „este îngrijorător”.
Printre marii inamici ai coralilor se numără gradul mare de poluare, pescuitul excesiv și aciditatea apelor. Potrivit unui raport recent, peste o treime din coralii lumii se află pe cale de dispariție. În câțiva ani se estimează că peste 200 de specii de corali vor dispărea, ceea ce va afecta flora și fauna marină. Conform unei alte estimări, până la sfârșitul secolului, recifele de corali din întreaga lume ar putea dispărea din cauza acidității oceanelor, favorizată de emisiile de dioxid de carbon, tot mai crescute în ultimele decenii.
Foto: Pixabay
Citeşte şi: Preikestolen, platoul de piatră ameţitor al Norvegiei
