Recunoscută ca prima femeie medic din Italia, Maria Montessori a fost o fină observatoare a dezvoltării fizice şi psihice a copiilor şi a pus bazele unui model de pedagogie apreciat și în zilele noastre la nivel mondial.
Maria Montessori (1870 – 1952) a creat un model pedagogic care pune în centru necesitatea copilului de a se autoeduca, acționând el însuși așa cum a învățat să meargă, de exemplu. Descoperind lumea, copilul se descoperă pe el însuşi.
Pentru a răspunde nevoilor copiilor de dezvoltare, Maria Montessori a realizat numeroase materiale pedagogice concrete, precise, progresive, pe care copiii să le poată manipula fiecare în ritmul său.
A lucrat cu copii cu probleme mintale
Maria Montessori s-a născut în 1870, în Chiaravalle, Italia, într-o familie înstărită. S-a mutat la Roma împreună cu părinții, care doreau să îi asigure o educație bună.
Şi-a manifestat pasiunea pentru biologie, ceea ce a determinat-o să aleagă medicina, spre disperarea tatălui său, care considera că meseria potrivită pentru ea era cea de învăţăătoare.
S-a înscris la facultatea de medicină şi a fost prima femeie medic din Italia, iar în 1895 a obținut un post la un spital din Italia. Tema tezei sale de doctorat era din domeniul psihiatriei, mai ales că a lucrat doi ani cu copii cu probleme mintale. În martie 1898 s-a născut fiul său, Mario.
Lucrând cu copiii cu handicap, Maria Montessori și-a dat seama că acestora le sunt de un real ajutor modelele educative, mai mult decât tratamentele clasice. Având o extraordinară forță de muncă, ea s-a implicat foarte mult în lucrul cu copiii cu probleme, care au reușit să obțină la examene rezultate asemănătoare cu cele ale copiilor normali.
Cunoscătoare a nevoilor copiilor
Din 1906, Maria Montessori începe să se ocupe de copiii normali de vârstă preșcolară, pentru care va crea celebrul său model pedagogic. Ea a deschis prima casă pentru copii, „Casa dei bambini” şi devine cunoscută la nivel internațional pentru modul în care a reușit să descopere universul interior al copiilor.
S-a dedicat pedagogiei și scrisului. Prima carte în care explică principiile metodei promovate de ea, „Il Metodo”, a fost tradusă în 20 de limbi.
În 1911 s-au deschis primele școli Montessori în Statele Unite ale Americii. Aici apare și cartea sa, în 5.000 de exemplare, care s-au vândut în patru zile. Va face mai multe călătorii în America, va scrie în continuare și participă la numeroase alte cursuri de formare pedagogică în diverse colțuri ale lumii.
Principiile metodei Mariei Montessori
„Să nu faci niciodată pentru un copil ceea ce poate face singur” și „Ajută-mă să fac singur” sunt două dintre principiile pedagogice promovate de Maria Montessori.
Un educator Montessori nu va spune niciodată copilului: „Vezi, nu este așa, ți-am zis. Lasă-mă să îți arăt”. Educatorul nu trebuie să intervină atunci când copilul se concentrează, ci doar când acesta se blochează.
Materialele din clasă sunt așezate pe rafturi joase, astfel încât copilul să aibă ușor acces la ele.
Modelul pedagogic Montessori include activități practice, activități senzoriale, care urmăresc dezvoltarea simțurilor, activități de limbaj și de matematică. Copiii sunt încurajați să decidă singuri și să învețe din greșelile făcute.
Educatorul format după modelul Montessori nu predă în mod tradițional. Cu ajutorul materialelor special create pentru ei, copiii învață singuri, iar educatorul doar îi îndrumă. A-i da copilului autonomie și încredere în sine dezvoltându-i simțurile prin apropierea de lucrurile care îl înconjoară, toate acestea sunt principii ale pedagogiei Montessori.
Conform Mariei Montessori, copilul trece prin „perioade sensibile” în timpul cărora el are în mod natural aptitudini pentru un domeniu sau altul. În astfel de perioade, copilul va asimila mai ușor informațiile.
Educatorul sau părintele trebuie să ştie în ce perioadă se află copilul, pentru a-i propune un material educativ adaptat. Astfel de materiale, create de însăși Maria Montessori, sunt auto-corectoare, pemițându-i copilului să observe el însuși greșeala, evitând sentimentul de eșec, pe care micuții îl resimt adesea.
@drenate. Foto: Wikimedia Commons
