Tradiţii de primăvară la români. Mărţişorul, Babele, Mucenicii

Prima lună a primăverii, cunoscută în tradiţia populară ca germinar, mărţişor sau făurel, este plină de obiceiuri, tradiţii şi sărbători religioase. Martie este luna în care este celebrată femeia şi tot în această perioadă încep muncile câmpului, aratul şi semănatul. Luna martie marca pentru geto-daci începutul noului an. Triumf al primăverii asupra iernii, martie marchează începutul renaşterii naturii.  

Mărțișorul

Acest obicei atât de drag românilor este unul cât se poate de vechi. Și dacii sărbătoreau Mărțișorul, pe vremea lor existând obiceiul înșirării pe o ață a unor pietricele albe și roșii.

În veacul trecut, mărțișorul se dăruia copiilor și tinerilor, atât femeilor cât și bărbaților, pe 1 martie, înainte de răsăritul soarelui. Șnulul era format, ca și acum, din două fire împletite, unul alb și unul roșu, care reprezentau contrariile (cald/frig, iarnă/vară, lumină/întuneric). Acest șnur era purtat la mână sau în piept până la Paște sau până când înfloreau pomii, după care era agățat de pomi sau de o icoană. Cu timpul, de acest șnur s-au legat monede de argint sau de aur, iar în prezent, acestea au fost înlocuite cu diverse obiecte (reprezentând animale, flori, litere etc). Mărțișorul reprezintă norocul, speranța de un an bun, plin de sănătate și dragoste.

În unele locuri din Transilvania, mărțișorul se agăța și la coarnele animalelor sau la porți și la ferestre pentru a se alunga deochiul. Alte tradiții spun că este bine să te speli cu apa de ploaie pentru a fi ferit de boli.

Babele

Potrivit tradiției românești, de pe 1 martie încep Babele. Acum, fiecare își alege o zi, adică o Babă. Dacă ziua respectivă este luminoasă și senină, înseamnă că persoana care a ales-o este bună la suflet și că va avea un an bun. Dacă este urât, atunci cel care a ales-o este un supărăcios, iar anul următor nu prea va fi bun pentru el. Dacă plouă sau dacă ninge într-una din aceste zile, atunci anul va fi unul îmbelșugat.

Babele sunt semn al venirii prmăverii. Conform legendei, Baba Dochia, care avea nouă cojoace, își dă câte o haină jos în fiecare zi, între 1 și 9 martie, lăsând loc anotimpului cald. Tradiția spune că așa cum va fi vremea pe 9 martie, așa va fi în următoarele 40 de zile. Există și obiceiul ca Babele să fie alese în funcție de ziua de naștere. Dacă aceasta este un număr mai mare de 9 se alege una din cifre.

Legenda spune că Baba Dochia era o bătrână urâtă și rea, care îi făcea zile negre nurorii ei, pe care o trimitea ba să îi prefacă lâna albă în lână neagră, ba să îi aducă fragi copți. Nora reușea de fiecare dată să îndeplinească dorințele Dochiei pentru că ar fi fost ajutată de Dumnezeu sau de Sfântul Petru. Din cauza îndărătniciei ei, Baba Dochia a fost transformată în stană de piatră.

Sfinţii 40 de Mucenici

O sărbătoare importantă pentru creştinii ortodocşi este Sfinţii 40 de Mucenici, celebrată pe 9 martie. Aceşti mucenici au pătimit în oraşul Sevastia din Armenia, în timpul lui Licinius, împărat roman, cunoscut pentru prigonirea creştinilor. Originari din Capadocia (Asia Mică), cei 40 de mucenici erau oşteni în Legiunea a XII-a Fulminata, devenind victime ale prigoanei religioase instituite de împăratul roman. Ei au fost nevoiţi să stea toată noaptea, pe timp de iarnă, în mijlocul unui lac, după care au îndurat alte suplicii, care însă nu le-au ştirbit credinţa. Sărbătoarea mucenicilor este şi o ocazie cu care se pregătesc colăcei împletiţi în forma literei opt, copţi sau fierţi, unşi cu miere şi nucă.

Foto: Pixabay

Written By
More from Renate Daily

Halloween: fascinanta poveste a celei mai înspăimântătoare sărbători

An de an, la sfârșitul lunii octombrie, pe continentul american se sărbătotește...
Read More

Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *