Regină a Franței, Maria Antoaneta este una dintre figurile istorice cunoscute în special pentru extravaganțele și excesele care i-au fost atribuite. Unele au fost reale, altele au fost însă pure exagerări și speculații, potrivit istoricilor.
Pe numele real Maria Antonia Iosefa Iohanna de Habsburg-Lorena, Maria Antoaneta s-a născut la Viena în 1755, fiind fiica cea mică a lui Francisc I și a împărătesei Maria Tereza, cuplul imperial al Casei de Habsburg. În copilărie a fost înconjurată de numeroase guvernante responsabile de educația sa. Crescută într-o atmosferă mai puțin riguroasă decât cea de la Versailles, viitoarea regină a Franței a excelat în domenii precum dansul și muzica. În schimb, literatura, limbile străine și istoria au rămas pentru ea domenii neexplorate. Pentru a cimenta relațiile dintre Franța și Austria, împărăteasa Maria Tereza a pus la cale căsătoria fiicei sale cu Ludovic al XVI-lea. Maria Antoaneta a devenit regină în 1774. În 1778 a venit pe lume primul său copil, după care au urmat doi băieți și o fată. Numită de francezi „austriaca”, Maria Antoaneta a devenit nepopulară printre supușii săi din cauza zvonurilor privind infidelitățile sale, dar și din pricina extravaganțelor ei.
La 21 septembrie 1792, regalitatea franceză a fost abolită, proclamându-se Republica. Arestat pentru conspirație împotriva poporului său, Ludovic al XVI-lea a sfârșit executat. Aceeași soartă a avut-o și Maria Antoaneta, execuția sa prin ghilotinare având loc în actuala Place de la Concorde, fosta Piața Revoluției.
„N-au pâine, să mănânce cozonac!”
Unul dintre cele mai cunoscute mituri legate de Maria Antoaneta este replica „N-au pâine, să mănânce cozonac!”. Această replică ar fi fost rostită în contextul Revoluției Franceze, când locuitorii Parisului manifestau pe străzi, cerând pâine. În realitatea însă, Maria Antoaneta nu ar fi rostit niciodată aceste cuvinte, ci i-au fost atribuite pentru a i se sublinia cinismul. Adevărata variantă a vorbelor spuse de regina Franței a fost „Lăsați-i să mănânce brioşă!” (Qu’ils mangent des brioches!). Regina făcea referire la un tip de pâine din Franţa mai scump decât bagheta obişnuită, deci nu la cozonacul pe care îl ştim noi. Totuşi, nu ar exista o dovadă certă că Maria Antoaneta ar fi rostit aceste cuvinte. „Maria Antoaneta n-a rostit niciodată acele cuvinte sau nimic care ar semăna cu ele”, a declarat Denis Major-Barron, profesor la Universitatea Claremont din California ale cărui cercetări au analizat reprezentările contemporane ale reginei franceze. Mulți istorici sunt de părere că Maria Antoaneta a fost nedreptățită pentru aceste cuvinte cu care ea a fost asociată în conștiința publică.
Afacerea Colierul
Un scandal zguduitor în care a fost implicată Maria Antoaneta este cel care a rămas cunoscut sub numele Afacerea Colierul, eveniment petrecut în 1785. Deja discreditată în fața opiniei publice franceze ale acelor vremuri, Regina a avut de suferit din cauza acestui scandal, care a pătat și mai mult imaginea monarhiei, ceea ce a culminat cu izbucnirea Revoluției Franceze.
Principalii actori ai acestui scandal au fost cardinalul de Rohan, căzut în dizgrația reginei din cauza zvonurilor pe care acesta le lansase la adresa ei, și Jeanne de Valois. Căsătorită cu un ofițer de jandarmi, aceasta se pretindea contesă. Devenită confidentă a cardinalului de Rohan, Jeanne a reușit să ajungă la Curte și l-a mințit pe acesta că a intrat în grațiile suveranei. Impostoarea a pus la cale un plan infam, în cadrul căruia i-a furnizat cardinalului mai multe scrisori, spunându-i că sunt de la Maria Antoaneta. Cardinalul a ajuns să creadă că Regina este îndrăgostită de el și chiar i-a cerut așa-zisei contese să îi aranjeze o întâlnire cu Maria Antoaneta. Jeanne de Valois a angajat o prostituată, Nicole, care semăna cu Regina. Întâlnirea de taină a avut loc: cardinalul i-a oferit falsei regine un trandafir, iar aceasta l-a asigurat că uită de neînțelegerile dintre ei. Impostoarea Jeanne de Valois pretindea sume importante de la cardinal, argumentând că sunt în numele Reginei, pentru opere de caritate. Astfel, falsa contesă și-a asigurat intrarea în lumea bună, toți crezând că este prietena Mariei Antoaneta.
În acest context, Jeanne de Valois intră în posesia unui colier valoros, realizat de bijutierii Boehmer și Bassenge, spunându-i cardinalului că Regina ar dori să îl cumpere, însă nu vrea ca acest lucru să fie făcut public. Astfel, ea l-a păcălit pe Rohan că Regina dorește ca el să fie intermediarul tranzacției. Prin urmare, cardinalul a cumpărat colierul, plătind pentru el două milioane de livre. În momentul în care a ajuns să cumpere valoroasa bijuterie, el a fost acompaniat de un fals valet al Mariei Antoaneta. Acesta a dus colierul la Londra, cu intenția de a dezmembra diamantele, pentru a le vinde separat. Întrucât chitanțele nu acopereau toată suma, unul dintre bijutieri s-a plâns Reginei, care a afirmat că ea niciodată nu a comandat un colier. Evenimentul a devenit public, șifonând imaginea Reginei, mai ales că Rohan i-a arătat Regelui scrisorile. Cei implicați în acest scandal au fost arestați. Falsa contesă a fost condamnată la închisoare, însă impostoarea a reușit să fugă.
Cu toate că nevinovăția Mariei Antoaneta a fost dovedită, opinia publică franceză a acelor timpuri a considerat că Regina a folosit-o pe Jeanne pentru a se răzbuna pe cardinal.
Citeşte şi: Grace Kelly: de la Hollywood la Monaco. Povestea prinţesei cu destin tragic
Foto: Pixabay, Wikipedia
