Călătoria pe Lună este, cu siguranță, o experiență interesantă. Însă nu și lipsită de riscuri. Știai că toți astronauții care au pășit pe solul lunar au avut în comun o boală?
Începând din 1969 şi până în 1972, 12 astronauţi americani au ajuns pe Lună. Primul a fost Neil Armstrong, iar ultimul Harrison Schmitt. Toţi astronauţii care au luat parte la aselenizare şi care au făcut un mare „pas înainte pentru umanitate” au fost la întoarcere diagnosticaţi, fără excepţie, cu aceeaşi boală.
Febra fânului lunar
Cei 12 astronauţi au dezvoltat febra fânului lunar, un fel de rinită alergică. Simptomele cu care astronauţii s-au confruntat au fost stranuturile, congestia nazală (nas înfundat) şi inflamaţia faringelui. A fost nevoie de câteva zile pentru ca simptomele să se amelioreze.
Foto: Wikipedia
În interiorul navei spațiale, praful mirosea a praf de pușcă ars, informează Agenţia Spaţială Europeană (ESA). Specialiştii au analizat cauzele şi au descoperit că implicate în apariţia febrei fânului lunar au fost particulele de praf de pe costumele astronauţilor, care ar fi de 50 de ori mai mici decât părul uman, după cum aflăm de pe 20minutes.fr.
În plus, Luna nu are atmosferă și este bombardată constant de radiația solară care încarcă pământul electrostatic. Atât de mult încât praful poate levita acolo, făcând și mai probabil riscul să pătrundă în interiorul echipamentelor și în plămânii astronauților.
Dar, ce conţine, de fapt, acest praf atât de dăunător? Silicatul de fier şi de magneziu, printre primele minerale care s-au format în evoluţia geologică a Lunii. Silicatul, care este prezent şi pe solurile vulcanice, este inhalat şi de mineri, care se confruntă cu boli precum silicoza.
Daunele exacte nu sunt cunoscute pe deplin, deși expunerea pe termen lung pare să afecteze celulele plămânilor și ale creierului.
Analizarea prafului lunar şi a impactului acestuia este o preocupare importantă a Agenţiei Spaţiale Europene (ESA).
„Nu știm cât de rău este acest praf. Totul se rezumă la un efort de a estima gradul de risc implicat”, a declarat medicul pneumolog Kim Prisk de la Universitatea din California, cu peste 20 de ani de experiență în zborurile spațiale umane şi unul dintre cei 12 oameni de știință care participă la cercetările ESA.
@drenate Foto: Wikipedia
