Metrourile au apărut în Europa la sfârşitul secolului al XIX-lea, ca o modalitate de a răspunde nevoilor tot mai mari de călătorie. Cu timpul, s-au dezvoltat sisteme moderne de transport subteran.
În zilele noastre, toate marile oraşe au reţele de metrou, care asigură transportul unui număr tot mai mare de oameni. În Europa, afluxul de locuitori la oraşe a crescut în timpul Revoluţiei Industriale din secolele XVIII şi XIX. Astfel, au fost regândite modalităţile de transport.
Londra are cel mai vechi metrou
În anii 1860, în contextul creşterii demografice, autorităţile din Londra au decis să construiască un nou sistem de transport pentru a menţine oraşul în funcţiune. Şi, pentru că la sol spaţiul era insuficient, s-a decis construirea unui sistem subteran de transport.
Inaugurat la 10 ianuarie 1863, metroul din Londra este cel mai vechi din lume. Mai este cunoscut printre localnici şi ca „Tubul” (The Tube), datorită formelor tubulare ale tunelurilor. Prima linie a fost Metropolitan, care unea gara Paddington şi cartierul Farringdon, parcurgând o distanţă de 4,8 kilometri. La prima călătorie, 30.000 de persoane au mers pe această rută, depăşind cu mult aşteptările.

La început, vagoanele erau trase de o locomotivă cu aburi, existând guri de ventilație pentru evacuarea fumului. Pe atunci, iluminarea se făcea cu lămpi de gaz.
Deplasarea cu metroul a avut un impact semnificativ asupra transportului din Londra, implicit a contribuit la dezvoltarea urbană. În 1890 a apărut prima locomotivă electrică. Au fost construite şi alte linii, fiecare fiind însă operată de o companie diferită. În 1902, aceste companii au fost cumpărate de magnatul american Charles Yerkes, care a creat Underground Electric Railways of London.
În 1933 a apărut compania publică, iar în al Doilea Război Mondial, metroul din Londra a fost folosit ca adăpost antiaerian.
În zilele noastre, metroul din Londra reprezintă principala modalitate de transport atât pentru localnici, cât şi pentru turiştii veniţi din toate colţurile lumii.
@drenate. Foto: Wikipedia