Crucea Eroilor de pe Caraiman, obiectiv cu care ne mândrim. Şi Regina Maria a fost implicată în proiect

Monument istoric, Crucea comemorativă a eroilor români din Primul Război Mondial se înalţă semeaţă în vârful Caraiman din Munţii Bucegi. Este bine de ştiut că este un obiectiv inclus în Cartea Recordurilor şi că însăşi Regina Maria a fost implicată în acest proiect important.  

Construită dintr-o structură metalică din oţel fabricat la Uzinele şi Domeniile Reşiţa, Crucea Eroilor de pe Caraiman a fost inaugurată şi sfinţită la 14 septembrie 1928, cu ocazia Sărbătorii Înălţării Sfintei Cruci. În 2013, Crucea comemorativă a eroilor români din Primul Război Mondial a fost desemnată de Cartea Recordurilor ca fiind cea mai înaltă cruce din lume amplasată pe un vârf montan.

Cei care au avut iniţiativa construirii acestui monument sunt regele Fedinand I al României şi Regina Maria, ca un omagiu adus eroilor care şi-au jertfit viaţa în Primul Război Mondial. De asemenea, datorită implicării Căilor Ferate, Crucea de pe Caraiman a fost dedicată şi feroviarilor care au participat în luptele din Primul Război.

Regina Maria a urmărit îndeaproape derularea proiectului. Foto: Wikipedia

Construcţia a dura doi ani, între 1926 şi 1928, iar proiectul ansamblului a fost realizat de arhitecţii români George Cristinel şi Constantin Procopiu. Monumentul este amplasat la înălţimea de 2.291 de metri. Iniţial, s-a dorit să fie aşezată pe vârful principal din masivul Caraiman, însă acest lucru nu i-ar fi asigurat o bună vizibilitate (nu ar fi fost văzută decât de către cei care ar fi ajuns pe platou). De aceea, a fost ales vârful de 2.291 de metri al versantului de sud-est, în apropiere de vârful Caraiman. Această amplasare permite vizualizarea ei de departe, din valea Prahovei şi din împrejurimi.

Crucea de pe Caraiman este înaltă de 39,3 metri, din care soclul reprezintă 8,35 metri, cu deschiderea braţelor orizontale de aproape 15 metri. Au fost efectuate şi studii de rezistenţă, însărcinaţi cu acest lucru fiind inginerii Alfred Pilder şi Teofil Revici. Însăşi regina Maria a urmărit îndeaproape derularea proiectului.

Lucrări la Crucea Caraiman – foto MApN

Iniţial, crucea a fost introdusă direct în stâncă, dar din 1930 a fost încastrată în soclul de beton armat placat cu piatră. În 1939, a fost racordată la sistemul energetic naţional, renunţându-se la generator ca sursă de iluminare. S-a apelat la sursa cu care era dotată staţia de la Coştila, printr-un cablu subteran, iar din 2004 a fost racordată la energia electrică din Buşteni. În prezent, este iluminată şi noaptea, lucru care îi asigură o bună vizibilitate.

Cum a fost trasportată

Crucea Eroilor de pe Caraiman a fost ridicată sub conducerea societăţii „Cultul Eroilor”, beneficiind de ajutorul multor elevi, studenţi şi voluntari. Având în vedere amplasamentul, nu a fost uşor ca monumentul să fie transportat în munţi. Materialele necesare precum sculele, piesele metalice şi lemnul au fost transportate cu trenul până la staţia CFR Buşteni. De aici, au fost folosite vehicule trase de boi, pe ruta Buşteni-Sinaia-Păduchiosul-Dichiu-Platou-Caraiman. S-a utilizat şi funicularul Fabricii de hârtie Buşteni, pe drumul Valea Jepilor-cantonul Schiel-Platoul Bucegi. De aici, materialele mai uşoare au fost transportate pe cai, măgari sau cu rucsacii, pe cărări, până în vârful Caraiman. Pentru că numărul carelor s-a dovedit insuficient, au fost achiziţionate noi atelaje, lucru posibil după obţinerea unui credit cu dobândă mică.

Crucea de pe Caraiman, cea mai înaltă cruce din lume amplasată pe un vârf montan. Foto: Wikipedia

Din 2016, Ministerul Apărării Naţionale a luat în administrare Crucea de pe Caraiman. MApN a anunţat că monumentul va fi reabilitat cu fonduri europene, valoarea proiectului fiind de aproape 20 de milioane de lei. „Obiectivul general al proiectului este promovarea istoriei și identității naționale prin conservarea, protejarea și valorificarea unui monument cultural și istoric de referință pentru România, Crucea comemorativă a Eroilor români din Primul Război Mondial, iar obiectivele specifice vizează, pe de o parte, restaurarea, reabilitarea, conservarea monumentului și amenajarea unui spațiu expozițional în cadrul monumentului și, pe de altă parte, creșterea numărului de vizitatori cu minim de 6%, în primul an după finalizarea lucrărilor de intervenție”, se menţionează într-un comunicat al MapN.

În plus faţă de lucrările de restaurare a părţii metalice şi a soclului monumentului, se are în vedere şi amenajarea unei expoziţii moderne, cu facilităţi de informare moderne (informaţie digitalizată, fond sonor etc.).

Citeşte şi: Singura mănăstire din România în care accesul femeilor este interzis

Foto: Wikipedia

Written By
More from Renate Daily

Profeţiile lui Nostradamus care s-au adeverit

Se estimează că peste 70% dintre profețiile lui Nostradamus (1503-1566) s-au adeverit....
Read More

Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *