Dramaturg și poet, William Shakespeare este, fără îndoială, unul dintre cei mai importanți și mai apreciați scriitori din literatura engleză. Considerat „poet național al Angliei”, Shakespeare este creatorul unor capodopere dramaturgice impresionante. Iată câteva dintre lucrurile mai puțin știute despre „marele Will”!
Unul dintre lucrurile mai puțin știute despre Shakespeare este că a avut o carieră de actor. Foarte probabil, a debutat în actorie în anul 1592, iar anul următor a interpretat rolul principal în piesa „Edward I” (o piesă scrisă de Edward Peele). De asemenea, Shakespeare a jucat roluri chiar în piesele scrise de el: Adam („Cum vă place”), regele Duncan („Macbeth”), regele Henric („Henric al IV-lea) și tatăl lui Hamlet („Hamlet”). Chiar primul biograf al dramaturgului, Nicholas Rowe, spunea despre el că „a atins apogeul carierei sale cu rolul fantomei tatălui lui Hamlet”.
Se spune că Shakespeare a dus o viață dublă. După ce a devenit cunoscut ca dramaturg, el s-a stabilit la Londra, însă, în același timp, revenea frecvent în orașul său natal, Statford-upon-Avon, acolo unde locuiau soția și copii lor, și unde era cunoscut de localnici ca un prosper om de afaceri. Soția sa, Anne Hathaway, era cu opt ani mai mare decât el.
Inventator prolific de cuvinte
Printre piesele care i-au adus celebritatea se numără„Îmblânzirea scorpiei”, „Comedia erorilor”, „Neguţătorul din Veneţia”, „Hamlet”, „Macbeth”, „Regele Lear”, „Mult zgomot pentru nimic”, „Cum vă place” şi „Romeo şi Julieta”. Starea sa materială s-a îmbunătăţit, ceea ce i-a permis să îşi achiziţioneze o casă în Londra, precum şi un teren în Stratford.
Se consideră că Shakespeare a îmbogăţit literatura engleză mai mult decât orice alt scriitor. Multe dintre expresiile din piesele sale sunt folosite şi în prezent: „la modă” („Troilus și Cressida”), „glob ocular” („Visul unei nopţi de vară”), „insipid” („Cum vă place”). De asemenea, se crede că dramaturgul a inventat numele Olivia, Miranda, Jessica şi Cordelia. Totodată, a inventat și un număr impresionant de alte cuvinte, în jur de 1.700 (printre care„barbarie” și „patimă”). Marele dramaturg avea obiceiul de a converti verbele în adjective și substantivele în verbe, ceea ce a influențat stilurile lingvistice.
Avea un public divers
Orice piesă a lui Shakespeare pusă în scenă în zilele noastre s-ar bucura de o audiență respectabilă. Însă în perioada elisabetană, teatrul nu atrăgea în sala de spectacole doar lumea bună, ci și persoane aparținând categoriilor sociale de jos. În vremea aceea, spectatorii nu stăteau pe scaune când îi urmăreau piesele, ci în picioare și, în plus, vorbeau cu glas tare, țipau și chiar aruncau cu diverse obiecte (mai ales sticle) în actori atunci când nu le convenea ceva la rolul intrepretat de aceștia. Multe dintre sticlele aruncate pe scenă erau cele consumate mai întâi de bărbații-spectatori. De asemenea, era un lucru obișnuit ca hoții să fure de la persoanele aflate în sală. Și prostituatele își alegeau posibili clienți tot din rândul spectatorilor. Însă tocmai acest public a fost un adevărat reper pentru „filtrarea” pieselor sale. Astfel, dacă o piesă de teatru era interesantă, ea ținea cu sufletul la gură pe toată lumea, deci, implicit, în sală era liniște.
Epitaful-blestem
William Shakespeare s-a stins din viaţă chiar în ziua în care ar fi trebuit să împlinească 52 de ani. A avut o viaţă relativ lungă, având în vedere că în acea perioadă oamenii nu trăiau mai mult de 40 de ani. Nu se ştie cu exactitatea care este cauza decesului său. Se crede că s-a stins din viaţă după o noapte în care a făcut exces de alcool împreună cu amicul său, Ben Jonson. Epitaful său sună astfel: „Prietene, ai grijă dacă-L slujești pe Iisus/Să sapi pulberea împietrită aici/Binecuvântat să fie cel ce va îngriji aceste pietre/Și blestemat să fie cel ce-mi va mișca oasele”. Din acest motiv, mormântul dramaturgului este restaurat cu foarte mare grijă, doar la suprafață, evitându-se deplasarea oaselor.
Foto: Pixabay
