Una dintre băuturile de nelipsit de la evenimentele festive, şampania are o poveste interesantă. Pierre Pérignon, călugăr benedictin francez, a avut o mare contribuţie la crearea acestei băuturi.
Cunoscut mai ales ca Dom Pérignon, Pierre Pérignon s-a născut în 1639 la Sainte-Menehould, în regiunea Champagne, într-o familie înstărită cu mulţi copii. Tatăl şi unchiul său deţineau câteva podgorii şi în copilărie lua parte la culesul viilor. Această ocupaţie avea să îi traseze viitoarele preocupări în domeniul viticulturii.
Pierre a fost băiat de cor la Abația benedictină din Moiremont, iar în 1652 a fost admis la colegiul iezuit din Châlons-en-Champagne. A intrat în mănăstirea benedictină a congregației Saint-Vanne și Saint-Hydulphe din Verdun în 1656, iar în 1658 a devenit călugăr.
Călugăr pasionat de viticultură
Începând din 1668, Dom Pérignon şi-a desfăşurat activitatea la Abaţia din Hautvillers, din centrul regiunii Champagne. Regiunea era faiomoasă încă din Evul Mediu pentru podgorii, iar vinul produs aici era servit la ceremoniile de încoronare a regilor din Franţa.
Dom Pérignon, care s-a implicat în dezvoltarea abaţiei prin valorificarea podgoriilor, a avut dorinţa de a crea cel mai bun vin din lume.
Călugărul francez a dezvoltat tehnici de producţie a vinului. De exemplu, a produs vin alb din struguri roşii, care aveau aciditate mai redusă. De altfel, era un fin cunoscător al soiurilor de struguri. A inventat tehnici noi (metoda „champenoise”), a avut idea maturării şampaniei în pivniţă, în sticle sigilate cu dopuri de plută legate cu sârmă răsucită şi a asociat mai multe soiuri pentru a obţine vinuri cu buchet şi aromă mai bogate.
Dom Pérignon este creditat adesea ca inventator al şampaniei. În cadrul experimentelor sale, a făcut vinul să refermenteze. Înaintea procesului de fermentare, vinul care urmează să devină şampanie este mutat în sticle, unde continuă să fermenteze, dar păstrând dioxidul de carbon rezultat. Cu toate acestea, se spune că descoperirea şampaniei a fost mai mult accidentală. Astfel, călugărul ar fi fost surprins de pocnitura puternică pe care a auzit-o când a deschis o sticlă de vin. Mai exact, a observat că vinul nu a fermentat suficient până la îmbuteliere şi a început să fermenteze din nou în butelia astupată, devenind astfel spumos.
Şampania tradiţională (Champagne) se obţine din trei soiuri de struguri albi şi roşii: Chardonanay, Pinot Noir şi Pinot Meunier.
În 1743, Claude Moët, care a preluat Abaţia din Hautvillers, a început să transporte vinuri din Champagne către Paris. Astfel, succesul şampaniei a fost ca şi asigurat.
@drenate. Foto: Wikipedia
