Simbol al eleganţei, profesionalismului şi al seriozităţii, cravata este un accesoriu vestimentar de nelipsit pentru bărbaţii care participă la întâlniri de afaceri, ceremonii oficiale sau la interviuri de angajare.
Studii recente arată că purtarea cravatei poate avea efecte nedorite asupra sănătăţii. O cercetare publicată în revista Neuroradiology, efectuată de cercetători germani, a evidențiat efectul mai puțin ştiut ale purtării cravatei asupra fluxului sangvin cerebral. La studiu au luat parte 30 de bărbaţi, dintre care 15 purtau cravate strâmte și 15 nu. În urma scanărilor RMN în rândul tuturor participanţilor, rezultatele au arătat că, la bărbaţii care purtau cravată, fluxul sangvin către creier a scăzut cu 7,5%. Procentul poate părea mic, dar la unii bărbaţi – în special la fumători, vârstnici sau la cei cu hipertensiune arterială – această reducere ar putea exacerba simptome precum durerile de cap, greață sau amețeli.
Cravata: O moștenire fără o funcție reală
Din punct de vedere istoric, cravata datează din China Antică, unde soldații dinastiei Qin o purtau ca semn al rangului. De asemenea, în Antichitate, egiptenii îşi legau în jurul gâtului bucăţi dreptunghiulare de postav, tot ca semn al statutului social. De atunci, a evoluat de la un ornament militar la un accesoriu de modă, devenind uniforma cvasi-oficială a bărbatului profesionist în secolul al XX-lea.
Totuşi, în prezent, cravata și-a pierdut orice utilizare practică. Nu oferă nici confort, nici performanță, ci continuă să fie un marker social. John T. Molloy a scris în clasica sa carte, „Dress for Success” (1975), „Arată-mi cravatele unui bărbat și îți voi spune cine este – sau cine încearcă să fie”.
Dincolo de faptul că poate obstrucţiona circulaţia sângelui la nivel cerebral, cravata poate fi şi… cam murdară. Alte cercetări au arătat că acele cravate curăţate rar adăpostesc bacterii patogene, în special în mediile spitalicești.
@drenate. Foto: Unsplash
