„Nu există femeie urâtă, ci doar leneşă”, obişnuia să spună poloneza despre care se spune că a inventat frumusețea. Pionieră în industria cosmetică, această poloneză născută într-un ghetou sărac evreiesc din Cracovia a adus inovații în domeniu, impunându-se cu o afacere care a clasat-o în topul celor mai bogați oameni ai epocii în care a trăit. Ca un fapt inedit, a folosit printre ingredientele produselor sale o resursă provenită din Munţii Carpaţi.
Născută la 25 decembrie 1872, Helena Rubinstein a fost cea mai mare fiică a unui comerciant evreu din orașul polonez Cracovia. Cea mai mare parte a vieții și-o petrece în străinătate. Astfel, a început studiile de medicină în Elveția, apoi, a ajuns în Australia, la o rudă, fugind de o căsătorie aranjată de familia sa cu un văduv bogat.
Helena a creat primul său produs de îngrijire având ca sursă de inspirație o cremă pe care a adus-o din Europa. Este vorba despre o alifie reparatoare pentru pielea afectată de soare, cum era cea a australienilor, care a avut un succes uriaș în rândul apropiaților săi. Ea și-a convins clientele că vinde produse cu „compuși din ierburi rare, care cresc doar în munții Carpați”. Mai târziu, s-a aflat că ingredientele minune erau, în fapt, o combinaţie de smântână, esenţă de migdale şi o substanţă provenită din coaja bradului care creşte în Munţii Carpaţi.
Prima sa cremă o va vinde în 1899, intuind potențialul uriaș de a face bani în industria cosmetică. Mai mult, a speculat dorința veșnică a femeilor de a arăta bine. „Orice femeie poate fi frumoasă cu puțin efort”, obișnuia să spună. A mizat pe produse de lux, prețul fiind pe măsură. În 1902 a pus bazele primului așa-zis butic-institut la Melbourne. Primele produse comercializate au fost cremele, gama îmbogățindu-se cu diverse loțiuni și șampoane. Mai mult, cosmeticienele sale au început să ofere tratamente de înfrumusețare. Astfel a luat naștere conceptul de institut de frumusețe. Mai târziu, la Paris, una dintre clientele sale renumite a fost romanciera Colette. În 1908, Helena Rubinstein a părăsit Australia, continuându-și cercetările în cosmetică, sfătuindu-se cu dieteticieni, chimiști și dermatologi. În urma schimburilor de opinii medicale cu specialiștii, ea a clasificat tipurile de piele în 1910, după teste riguroase. În 1944, a început să ofere „lecții de frumusețe”, unde a predat cursuri de îngrijire și de machiaj. Vorbea poloneza, franceza, engleza și idiș și insista să i se spună „Madam”.
În 1956, a lansat primul mascara reîncărcabil, dotat cu o periuță, ușor de folosit. De asemenea, a comercializat și un produs autobronzant. Colecția sa de produse includea numeroase tipuri de pudre, parfumuri, ape de colonie și de toaletă, loțiuni pentru ten, rujuri, rimeluri și săpunuri.
Femeie de afaceri redutabilă
Produsele Helenei Rubinstein au început să fie din ce în ce mai apreciate în marile orașe ale lumii, astfel că extinderea afacerii sale a fost un gest firesc. Așadar, și-a deschis magazine la Londra (1908), Paris (1912), New York (1914), apoi la Boston și la Chicago. În SUA, nu a fost totuși pionieră în domeniu, întrucât aici existau alte două nume care s-au impus în industria frumuseții: Estée Lauder și Elizabeth Arden. În 1928, și-a vândut filialele americane firmei sale către Lehman Brothers cu 7,3 milioane de dolari, o sumă uriașă pentru acele vremuri. Se spune că acest gest a fost făcut cu scopul de a-și salva mariajul cu jurnalistul american Edward William Titus, care i-a reproșat că își dedică prea mult timp afacerilor în detrimentul vieții personale. În contextul crahului bursier din 1929, și-a răscumpărat acțiunile cu două milioane de dolari, de teamă să nu-și vadă năruit imperiul cosmetic. A devenit astfel una dintre cele mai bogate femei de afaceri. A avut doi fii, Roy și Horace, cărora nu le-a dedicat însă prea mult timp. Viața sa balansa între familie și afaceri, ultima fiind însă prioritară. Spre finalul vieții, a regretat că prețul pentru imperiul de frumusețe creat de ea a fost unul prea mare. A suferit enorm după ce unul dintre fii săi a murit într-un accident de mașină.
Citeşte şi: Ce însemna tinereţea pentru Ana Aslan, părintele geriatriei româneşti
Helena Rubinstein a fost o mare colecționară de artă și a donat sume importante pentru susținerea activităților artistice. Printre prietenii săi se numărau Picasso, Matisse și Hemingway. Grație donației făcute de ea, la Tel Aviv s-a deschis un muzeu care îi poartă numele: Pavilionul de Artă Contemporană Helena Rubinstein. Printre cărțile scrise de ea se numără: „The Art of Feminine Beauty”, „This Way to Beauty” și „Food for Beauty”. Pe lângă opere de artă, a mai colecționat case și bijuterii.
Helena Rubinstein a murit pe 1 aprilie 1965 la New York, la vârsta de 93 de ani, când încă era activă din punct de vedere profesional. Afacerea a rămas fiului său. Firma sa a fost vândută ulterior altor mărci de renume.
Foto: Wikipedia
