Iulia Haşdeu şi mesajele de dincolo de moarte

Fiica savantului Bogdan Petriceicu Haşdeu, Iulia Haşdeu a fost un adevărat fenomen în cultura română. Trecută în nefiinţă la doar 19 ani, Iulia a fost îndelung jelită de tatăl său, care nu s-a împăcat cu ideea că fiica sa nu mai este. În memoria ei, părintele îndurerat a decis construirea castelului de la Câmpina, unde cărturarul a încercat să ia legătura cu ea prin şedinţe de spiritism.

Iulia Haşdeu s-a născut pe 14 noiembrie 1869 la Bucureşti. La vârsta de doi ani ştia deja să citească. Tot atunci, învăţa limba franceză, iar la patru ani ştia deja să scrie. La şapte ani scria naraţiuni („Mihai Vodă Viteazul”) şi poeme („Domnia lui Ţepeş Vodă”), iar la 11 ani scria o piesă de teatru („Dama de circ”). Copil genial, Iulia Haşdeu a susţinut examenele de absolvire ale ciclului primar la doar opt ani. A absolvit gimnaziul în 1881, iar la 16 ani a devenit prima româncă înscrisă la Universitatea Sorbona, uimindu-i şi pe profesorii francezi cu talentul ei. În 1887, au apărut primele semne ale tuberculozei, iar în aprilie 1888, a fost nevoită să îşi întrerupă studiile, din cauza agravării bolii. A fost dusă de părinţi în Elveţia şi, cu toate că medicii i-au dat un prognostic bun, starea tinerei s-a agravat. Presimţindu-şi sfârşitul, a scris poezia „Moartea”. Iulia Haşdeu se stingea din viaţă pe 29 septembrie 1888, fiind înmormântată la cimitirul Bellu.     

„Ne vom revedea”

Bogdan Petriceicu Haşdeu nu a acceptat niciodată că fiica lui nu mai este, de aceea, a început să o caute şi dincolo de moarte. Se spune că primele semne de la fiica sa le-a primit în martie 1890. În cartea „Sic Cogito”, el scria: „Deodată, mână mea se puse într-o mişcare fără astâmpăr. Vreo cinci secunde cel mult. Când braţul se opri şi creionul căzu dintre degete, mă simţii deşteptat dintr-un somn, deşi eram sigur că nu adormisem. Aruncai privirea pe hârtie şi cetii acolo foarte limpede: «Je suis heureuse; je t’aime; nous nous reverrons; cela doit te suffire. Julie Hasdeu»  – (Sunt fericită; te iubesc; ne vom revedea; Asta ar trebui să-ţi fie îndeajuns). Era scris şi iscălit cu slova fiicei mele“.

După această comunicare neobişnuită, Haşdeu şi-a propus să intre în legătură cu spiritul fiicei sale. În memoria copilei, el a construit un castel la Câmpina în perioada 1894 – 1896. Planurile de construcţie ar fi fost „dictate” chiar de Iulia, după cum susţinea savantul. Numit de presa interbelică „templu metafizic”, castelul are o arhitectură interesantă. Construcţia are şi numeroase simboluri, având înăţişarea unei fortăreţe, a unui spaţiu închis, cu iz ezoteric. Are fundația sub forma unei cruci și este structurat în trei turnuri, cifrele 3 și 7 regăsindu-se frecvent în planul construcției. Aceste cifre erau, de altfel, considerate „magice” de Iulia Haşdeu. Uşa, care este flancată de două tronuri pe care stă câte un Sfinx, l-a tulburat chiar şi pe Caragiale, care le-a considerat „un loc de trecere între două lumi”. Totodată, potrivit dramaturgului, „aici, în fiecare loc, materia spune ceva”. Este remarcabilă statuia lui Iisus, cu braţele larg deschise. În 1957, când castelul a fost transformat în cazarmă militară, s-a încercat scoaterea statuii lui Iisus, dar nu s-a reuşit, rămânând locului pănă azi.

În acest castel, Bogdan Petriceicu Haşdeu organiza frecvent şedinţe de spiritism, în cadrul cărora lua legătura cu spiritul fetei. Aceste şedinţe aveau loc într-o camera obscură, care avea pe pereţi pictate diverse simboluri: un cap de înger, un fluture şi un triunghi. Există nu mai puţin de 101 de rezumate ale şedinţelor de spiritism descrise într-un jurnal de cărturarul român. În timpul acestor şedinţe, el obişnuia să îşi cheme şi unii prieteni. 

Există numeroase povestiri potrivit cărora la acest „templu metafizic” sau Marele Templu, cum îl numea Haşdeu, aveau loc diverse activităţi paranormale. De pildă, Iulia a fost auzită cântând la pian, fiind încurajată de tatăl ei, care i-ar fi strigat „Bravo!”. Sunt şi martori care povestesc că ar fi văzut-o pe Iulia ţinând flori în braţe. Fantoma Iuliei a fost zărită adesea la castelul din Câmpina. Ea apare în alb, purtând mărgele. Pe o înregistrare surprinsă cu camerele de supraveghere au putut fi zărite trei globuri care se plimbă dintr-o parte în alta.

Castelul a fost transformat în Muzeul Memorial Iulia Haşdeu, fiind deschis publicului. Unii dintre cei care l-au vizitat au declarat că au simţit o energie aparte în momentul în care au păşit aici.

Foto: pixabay

Written By
More from Renate Daily

Greta Garbo, „Sfinxul suedez” şi diva misterioasă. Rolurile memorabile ale carierei

Despre Greta Garbo, însuși Federico Fellini spunea că este „fondatoarea unui ordin...
Read More

Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *