De sute de ani, triburile de masai își duc traiul în colibele de lut din Kenya și din Tanzania. Acești războinici ai savanei își exprimă bogăția în numărul de vite deținute, iar cel mai important lucru pentru ei este să își păstreze intactă tradiția.
Populație semi-nomadă din Africa de Est, fiind la origine crescători de vite, masaii trăiesc după obiceiuri arhaice. Potrivit specialiștilor, masaii sunt un grup nilotic, iar istoria lor se pierde în negura timpului. Ceea ce se știe cu siguranță este că au rezistat eroic coloniarizării britanice în Africa de Est, iar din dorința de a-și păstra intacte obiceiurile, s-au opus oricărui contact cu aceștia. Drept urmare, masaii au fost marginalizați, fiind izolați în sudul Kenyei și în nordul Tanzaniei, zone în care s-au stabilit între secolele XVII-XVIII și unde îi găsim și astăzi. Masaii reprezintă 1,4% din totalul locuitorilor din Kenya. În total, numărul masailor se estimează a fi între 300.000 și 880.000 de persoane.
Masaii s-au opus și intențiilor guvernelor din Kenya și din Tanzania care vizau stabilizarea acestora și impunerea practicării agriculturii. Din dorința de a nu-și pierde tradiția veche de sute de ani, masaii ignoră inclusiv regulile de frontieră atunci când își deplasează trupele de vite prin savană, la schimbarea anotimpurilor. Autoritățile din aceste două țări evită să ia măsuri radicale împotriva masailor, de teama unui posibil conflict.
Numele lor înseamnă „cel care vorbește maa” (un dialect local), însă în prezent, masaii vorbesc și alte limbi, precum swahili și engleza (cei mai educați dintre ei). Există cinci grupări ale acestor triburi: Arusha, Baraguyu, Kisongo, Purko și Samburu.
Lupta cu leii
Masaii sunt războinici de temut ai savanei. Înarmați cu sulițe sau cu scuturi, acești prădători sunt spaima unor animale feroce precum leii și hienele. Trecerea unui bărbat la statutul de războinic se produce după o perioadă de inițiere, care durează ani de zile. În cadrul acesteia, băieții adolescenți sunt duși într-un loc special și, îmbrăcați în haine largi, dansează timp de o zi, până la epuizare. Purtarea unei sulițe grele și păscutul unei mari turme de vite sunt, de asemenea, alte probe peste care trebuie să treacă un adolescent masai. Circumcizia este o etapă importantă pentru masai, care reprezintă trecerea de la adolescență la bărbăție. Acest ritual este efectuat de un bătrân experimentat și se realizează fără anestezic, cu un cuțit nesterilizat. După câteva luni, cât durează vindecarea, băiatul este primit în tabăra războinicilor, unde trebuie să stea timp de zece ani. Odată devenit moran (războinic), are dreptul de a purta haine roșii și de a-și vopsi părul în ocru. Însă un masai este cu adevărat un războinic după ceremonia Eunoto, în cadrul căreia trebuie să doneze un număr de vite către bătrâni. Acum, războinicul va avea dreptul să poarte arsenalul specific, care este format din mai multe săbii, dintre care cea mai importantă este cea tradițională, care are teacă din piele de crocodil. Abia acum este cu adevărat pregătit să îi înfrunte pe lei, care le distrug vitele, bunul cel mai de preț al masailor. Atunci când îi vânează pe lei, masaii se organizează în grupuri de 15 războinici, care încercuiesc animalul și îl străpung cu sulițe. Este interzisă vânarea leului prin otrăvire sau cu ajutorul capcanelor.
Vitele, cea mai mare avuţie
Masaii trăiesc în colibe mici de lut, cu ferestre de o palmă și încă folosesc bețe uscate pentru a produce foc. Bărbații masai sunt adesea văzuți păzind vitele, cea mai importantă avuție pentru ei. Un masai bogat are până la 50 de vite.
Un bărbat oferă până la cinci vite pentru a-și cumpăra soția (un masai poate avea până la cinci neveste, iar prima soție are dreptul de a locui în coliba cea mai mare). În triburile de masai este permisă poliandria, ceea ce înseamnă că o femeie se poate căsători cu mai mulți bărbați (nu mai mult de cinci). La rândul lor, femeile trebuie să fie supuse circumciziei. Totuși, această practică este din ce în ce mai rară, fiind contestată de apărătorii drepturilor omului. Femeile sunt cele care duc greul. Astfel, pe lângă treburile casnice (gătit, creșterea copiilor), ele trebuie să își construiască și colibele în care locuiesc. Masaii consumă sânge de vită, fie ca atare, fie amestecat cu lapte. Apa este destul de rară aici, de aceea tot mai mulți dintre ei suferă de deshidratare.
În triburile de masai, legile sunt făcute de bătrâni, ei fiind și cei care stabilesc pedepsele și amenzile. Masaii nu obișnuiesc să își îngroape morții, aceștia fiind lăsați pradă hienelor.
În prezent, triburile de masai fac bani de pe urma turiștilor, care sunt îndemnați să cumpere diverse suveniruri de la localnici (brățări, coliere).
Foto: pixabay.com
