Remediile de top ale toamnei

Lunile de toamnă sunt ocazia potrivită pentru a recolta câteva dintre cele mai importante plante de leac. Cătina, păducelul și măceșele sunt câteva dintre remediile valorificate de medicina naturistă pentru efectele lor terapeutice dovedite în combaterea multor probleme de sănătate. 

Cătina, aliatul sistemului imunitar

Numită și „ginsengul românesc”, cătina este bogată în numeroase substanțe cu acțiune benefică. Prețioasele fructe conțin vitaminele A, E, C (de zece ori mai mult decât citricele), complexul B, precum și fosfor, fier, calciu, potasiu și magneziu. De asemenea, au în compoziție uleiuri, acizi grași polinesaturați, flavonoide, taninuri, aminoacizi, enzime, fitosteroli, toate aducând alinări în numeroase probleme de sănătate. Remediile pe bază de cătină au un puternic efect antioxidant, vitaminizant, imunostimulator, antiinflamator, cicatrizant și emolient. Se folosesc, printre altele, în convalescență, boli hepatice, diverse infecții respiratorii, ulcer, gastrită, surmenaj, anemie, artrită, hipertensiune, nevroze, spasmofilie și depresie. Și vicii precum alcoolismul și tabagismul se pot combate cu ajutorul remediilor obținute din cătină. Pentru că are un gust acrișor-amărui, cătina se consumă în combinație cu miere (se amestecă în cantități egale într-un borcan, se închide ermetic și se păstrează la frigider; se ia câte o linguriță în fiecare dimineață, pe stomacul gol). Beneficii aduce și uleiul de cătină. Acesta hidratează pielea și mucoasele și ajută la tratarea unor afecțiuni cutanate precum dermatita, psoriazisul și eczemele.

Fructele de păducel, leac pentru inimă

Florile și frunzele de păducel se culeg vara, însă fructele acestei plante se recoltează la începutul toamnei. Pentru a beneficia de principiile active ale fructelor, este bine să le culegem din locuri nepoluate, de preferat de la altitudini mari. După ce se culeg, se pun în săculeți de hârtie sau de pânză (nicidecum de plastic), după care se usucă în locuri aerisite, unde se țin aproape trei săptămâni, până când fructele se deshidratează. În medicina naturistă, din fructele de păducel se prepară ceaiuri, siropuri și extracte. Bogate în uleiuri estențiale, flavonoide, acizi și vitamine (B și C), acestea au efect sedativ și calmant și scad tensiunea arterială. Sunt renumite pentru acțiunea lor tonic cardiacă: reglează ritmul inimii și sunt de ajutor în angina pectorală. Fructele de păducel sunt indicate și pentru combaterea insomniei, în anemii și în astm bronșic. Tratamentele cu remedii din fructe de păducel oferă beneficii și celor cu nivelul crescut al colesterolului „rău”, cu circulația periferică deficitară sau cu dureri articulare.  

Cicoarea ajută funcția hepatică

Toamna este anotimpul potrivit recoltării rădăcinii de cicoare, plantă folosită din timpuri străvechi pentru efectele ei tămăduitoare. Inconfundabilă datorită florilor sale albastre, cicoarea este prezentă pe marginile drumurilor, pe pajiști sau câmpii. După ce se spală bine, rădăcina de cicoare se despică pe lungime și se lasă la uscat într-un loc aerisit, răcoros. Se păstrează în saci de pânză, în cămări ferite de umezeală. Consumată adesea și ca înlocuitor al cafelei, cicoarea are și beneficii în diverse boli și probleme de sănătate. Planta este utilizată mai ales în afecțiunile hepato-biliare: ajută la evacuarea bilei și susține funcția hepatică. De asemenea, normalizează glicemia, previne formarea pietrelor la fiere, îmbunătățește digestia, ajută la eliminarea toxinelor, susține concentrarea și efortul intelectual și fizic, stimulează funcția pancreasului. Rădăcina de cicoare se poate consuma sub formă de pulbere.

Măceșul este tonic general

Adevărată „bombă” de vitamine este și măceșul, ale cărui fructe este bine să fie culese la începutul lunii octombrie, înainte de prima brumă. Pe lângă cantitatea importantă de vitamina C, măceșele mai au în compoziție vitaminele A, B, K, dar și magneziu, fier, calciu, fosfor, zinc, sulf, seleniu și alți compuși valoroși (acid citric, acid malic, pectine, taninuri). Din punct de vedere terapeutic, măceșele sunt valorificate pentru acțiunea antioxidantă, antiinflamatoare, regenerantă, diuretică, antianemică, mineralizantă, hipoglicemiantă și cicatrizantă. Remediile pe bază de măceșe sunt recomandate ca tonic general, în convalescență, în tratamentul răcelii, pentru scăderea nivelului colesterolului „rău”, în cistită, nefrită, în hipertensiune, circulație periferică deficitară, artrită reumatoidă, febră și obezitate.

Foto: Pixabay

Written By
More from Renate Daily

Munţii Buzăului, tărâm de poveste. Ce sunt Babele de la Ulmet

În România se află multe locuri superbe, iar unele dintre ele sunt...
Read More

Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *