Chimistă şi fiziciană română, Ștefania Mărăcineanu a uimit comunitatea ştiinţifică din perioada interbelică prin cercetările sale legate de radioactivitatea artificială. Ar fi meritat premiul Nobel, însă cercetările şi studiile sale nu au fost recunoscute. Cei care au primit premiul Nobel pentru descoperirea radioactivităţii artificiale au fost soţii Frédéric şi Irène Joliot-Curie în 1935, la 11 ani după ce Ștefania Mărăcineanu își publica doctoratul la Sorbona cu un studiu pe această temă.
Ștefania Mărăcineanu s-a născut la Bucureşti, pe 18 iunie 1882. Nu se ştiu prea multe despre copilăria sa, despre care se crede că a fost nefericită. A studiat la Şcoala Centrală, iar în 1907 s-a înscris la Universitatea din Bucureşti. A avut o carieră excelentă în domeniul ştiinţelor. În 1910, după terminarea cursurilor Facultăţii de Ştiinţe Fizico-Chimice, a predat la Şcoala Centrală din Bucureşti.
Acceptată în laboratoarele Mariei Curie
În 1922, Ștefania Mărăcineanu ajungea la Paris, cu o bursă din partea Ministerului de Ştiinţe din România. A avut şansa de a urma cursurile de radioactivitate ţinute de Marie Curie, mai mult, a fost acceptată în laboratoarele savantei. În 1924 lucrarea sa de doctorat, „Recherche sur la Constant du Polonium et sur la penetration dans les metaux” („Cercetări asupra constanței poloniului și asupra penetrării în metale”), a primit calificativul „Tres Honorable”.
Ștefania Mărăcineanu s-a bazat pe elementele descoperite de Marie Curie, poloniul şi radiul, însă a avut meritul de a fi descoperit producerea artificială a radioctivităţii. Cu toate acestea, Ştefania Mărăcineanu a pierdut Nobelul în 1935, în favoarea soţilor Frédéric şi Irène Joliot-Curie, fiica lui Pierre Curie și Marie Curie, pentru descoperirea radioactivităţii artificiale. Irène Joliot-Curie s-a folosit de multe dintre observaţiile făcute de româncă, fără să o menţioneze însă.
Prima ploaie artificială
Savanta noastră a rămas în Franţa până în anul 1930, după care s-a întors în ţară. Prin mijloace proprii, Ştefania Mărăcineanu a creat primul laborator de radioactivitate din ţară, la Politehnica Bucureşti.
Ştefania Mărăcineanu a fost preocupată şi de fenomenele meteorologice. O realizare deosebită a sa este crearea primei ploi artificiale din lume, în 1931, în Bărăgan. Pentru aceasta, savanta s-a folosit de săruri radioactive, care au declanşat precipitaţii. Cercetătoarea româncă şi-a continuat studiile legate de acest fenomen în străinătate.
Ea a descoperit şi legătura dintre precipitaţii şi cutremure. Conform savantei, înainte de un șoc important, are loc o creștere semnificativă a radioactivității în epicentrul seismului care urmează să aibă loc.
Ștefania Mărăcineanu s-a îmbolnăvit de cancer, cauzat de iradieri, și a murit la data de 15 august 1944.
@drenate
Foto: Wikipedia
