Paradoxurile sunt o adevărată provocare pentru mintea umană. Fie că este vorba despre Pisica lui Schrödinger, de paradoxul bunicului, al bărbierului sau de dilema crocodilului, aceste raţionamente par să sfideze logica.
Un paradox face referire la o situaţie la prima vedere surprinzătoare, un dezacord logic, un raţionament absurd sau care contrazice intuiţia. Un paradox invită la cugetare şi este adesea folosit de filosofi pentru a ne prezenta complexitatea neaşteptată a realităţii. Nu de puţine ori, paradoxurile bazate pe concepte simple au facilitat descoperiri în domenii precum matematica. Primele paradoxuri au apărut încă din Antichitate, astfel de raţionamente luând avânt şi după dezvoltarea mecanicii cuantice, de pildă.
Pisica lui Schrödinger
Acest paradox descris şi ca experiment mental a fost imaginat de fizicianul Erwin Schrödinger în anul 1935. În cadrul experimentului, o pisică este închisă într-o cutie, alături de un flacon cu otravă, un detector Geiger-Müller, o mostră de material radioactiv şi un ciocan. În cazul în care detectorul va depista o radiaţie, ciocanul va sparge flaconul cu otravă, ceea ce va ucide pisica. Dacă un sigur atom se dezintegrează, pisica va muri. Dacă nu, pisica rămâne în viaţă. În interpretarea tradiţională a mecanicii cuantice, pisica nu este nici vie, nici moartă. Doar atunci când vom deschide cutia, una dintre aceste două stări posibile devine realitate. Această superpoziţie cuantică l-a fascinat chiar şi pe Albert Einstein, care spunea, referindu-se la experimentul lui Erwin Schrödinger, că „prezenţa sau absenţa pisicii este ceva independent de actul observării”.
Paradoxul bunicului
Acest paradox a fost prezentat prima dată în cartea „Călătorul imprudent” (1944) a lui René Barjavel. Este vorba despre călătoria în timp a unui om, care îşi ucide bunicul înainte ca acesta din urmă să o întâlnească pe bunica persoanei care a efectuat voiajul temporal. Prin urmare, nici unul dintre părinţii lui şi nici călătorul în timp nu vor fi concepuţi. De aici rezultă că nici călătoria sa în timp nu ar fi fost posibilă. O rezolvare a paradoxului bunicului implică existenţa universurilor paralele. Călătorind în timp, un om ajunge într-un univers alternativ, în vreme ce trecutul rămâne neschimbat.
Dilema crocodilului
Situaţie ipotetică: un crocodil fură un copil şi îi spune mamei micuţului că dacă va ghici ce va face cu fiul său îi va da copilul înapoi. Dacă nu va ghici, îl va mânca. Ce ar trebui să facă mama pentru a-şi primi copilul înapoi? În cazul în care crocodilul mănâncă băiatul, mama lui a ghicit, prin urmare, crocodilul ar trebui să îi returneze copilul. Dacă animalul nu mănâncă băiatul, mama s-a înşelat, ceea ce înseamnă că micuţul va fi mîncat de crocodil. Potrivit lui Lewis Carroll, crocodilul îl va mânca oricum pe copil, pentru că este în firea sa.
Paradoxul bărbierului
Un paradox interesant este şi cel atribuit filozofului englez Bertrand Russell. Acest raţionament presupune următoarea situaţie: într-un sat, bărbierul îi bărbiereşte pe toţi cei care nu se bărbieresc singuri şi numai pe ei. Întrebarea este: cine îl rade pe bărbier? Oricare ar fi răspunsul, ne aflăm în faţa unei situaţii absurde. Dacă răspundem că bărbierul se bărbiereşte singur, vom intra în contradicţie cu enunţul. În cazul în care spunem că bărbierul nu se rade pe el însuşi, avem din nou o situaţie de neînţeles, pentru că ar intra în categoria clienţilor şi, prin urmare, ar trebui să se radă singur. Şi totuşi, ar exista o soluţie! Pentru că nu există o regulă care să le interzică sătenilor să îi bărbierească pe alţii, aceştia ar fi cei care i-ar putea rade pe ceilalţi, inclusiv pe bărbier.
Paradoxul omnipotenţei
Situaţia propusă de paradoxul omnipotenţei presupune următoarea situaţie: poate Dumnezeu să creeze un lucru atât de greu pe care să nu îl poată ridica? Dacă da înseamnă că nu este atotputernic. Însă nici dacă Dumnezeu nu poate crea un obiect atât de greu încât să nu-l poată ridica ar însemna că nu este atotputernic. Totuşi, definiţia cuvântului omnipotent presupune deţinerea unor puteri nelimitate. Din acest punct de vedere, eşuarea ridicării unui obiect, fie el oricât de greu, intră în contradicţie cu definiţia cuvântului omnipotent. Acest paradox i-a preocupat pe mulţi înţelepţi precum Averroes şi Toma de Aquino.
Foto: Pixabay.com
