Anul în care vara nu a existat. Care este motivul

Recenta pandemie a marcat, desigur, omenirea, dar istoria consemnează evenimente cu un impact şi mai mare. Este vorba despre catastrofe are au dus, în afara numeroaselor pagubelor umane, şi la unele modificări climatice care au avut ca rezultat dispariţia verii.

Cea mai puternică erupție din istoria omenirii, considerată una dintre cele mai mari catastrofe naturale, este cea a vulcanului Tambora, de pe insula indoneziană Sumbawa, eveniment produs în luna aprilie a anului 1815. Râurile de lavă incandescentă au omorât în jur de 90.000 de persoane, 12.000 de oamenii fiind uciși de vulcan, restul murind de foamete în anii următori.

Erupţia a durat aproape două săptămâni, timp în care lava a fost împrăștiată pe o rază de 1.300 de kilometri, iar zgomotul produs în momentul erupției s-a propagat pe o rază de 2.500 de kilometri.

1816, anul în care vara a lipsit

În urma erupției vulcanului Tambora, temperatura globală a scăzut cu până la 0,7 grade Celsius. Norii toxici s-au ridicat la peste 40 kilometri înălțime, iar timp de cinci ani, în Indonezia nu a mai crescut iarbă din cauza toxicității produse de această erupție. Miliarde de tone de gaz şi cenuşă s-au împăştiat în atmosferă.

Norul mare de cenușă vulcanică ajunsă în aer a acoperit aproape întreaga emisferă nordică, ceea ce a făcut ca lumina soarelui să nu mai ajungă pe Pământ. De aceea, anul următor, 1816, a fost cunoscut în istorie ca „anul fără vară”. Mai exact, în perioada în care trebuia să fie vară, a fost iarnă în toată regula, iar în unele regiuni din Europa, China şi SUA au căzut chiar ninsori abundente. Catastrofa a avut un impact semnificativ şi asupra agriculturii. Astfel, îngheţurile au distrus mii de culturi de cereale, iar fructele şi legumele nu s-au mai putut dezvolta. Foametea a fost la ordinea zilei, iar multe animale au murit din cauza gerului. Modificările climatice s-au menţinut, din fericie, o perioadă scurtă, iar în anul 1817, temperaturile au revenit la normal. Particulele de cenuşă s-au dispersat în atmosferă, iar soarele au ajuns pe Terra. Viaţa şi-a făcut loc prin întunericul lăsat de epupţia catastrofală.