Drumul Mătăsii – când a apărut şi pe unde trecea

Faimosul Drum al Mătăsii este una dintre cele mai cunoscute rute comerciale din toate timpurile. Dincolo de faima ei economică, această rută a fost un vehicul al culturii și al religiei.

Un moment important în dezvoltarea comerţului l-a reprezentat Drumul Mătăsii, fenomen plasat în jurul secolului I î.Hr. Numele acestui traseu este dat de cea mai valoroasă marfă vândută, şi anume mătasea, al cărei secret de fabricare era deţinut atunci doar de chinezi. Însă mătasea nu era decât unul dintre produsele comercializate. Astfel, erau la mare căutare în acele vremuri pietrele şi metalele preţioase, diverse ţesături, obiectele ceramice şi mirodeniile.

Această importantă rută cuprindea Asia, legând estul cu sudul şi cu vestul acestui continent cu Europa şi cu nord-estul Africii. 

Existau mai multe trasee prin care Drumul Mătăsii a intrat în istorie, acestea incluzând nu doar teritoriile de pe uscat, ci şi pe cele maritime. Unul dintre trasee este Afganistan, Uzbekistan, Iran şi Egipt (Alexandria), iar altul trecea prin Pakistan, Afganistan (Kabul) şi Golful Persic. Prin nord, Drumul Mătăsii începea cu Xi′an (important centru comercial al Chinei imperiale), prin provincia Gansu, împărţindu-se apoi în trei trasee: unul care cuprindea actualul teritoriu al Kazahstanului de astăzi, iar celelalte două treceau prin deşertul Taklimakan. De asemenea, partea nordică a Drumului Mătăsii includea Marea Aral, Marea Caspică şi Marea Neagră.

Cum a început totul

Din punct de vedere istoric, anul naşterii Drumului Mătăsii este considerat 122 î.Hr, când China se afla sub conducerea dinastiei Han (140-87 î.Hr.). În acest an, generalul chinez Zhang Qian, întors dintr-o vizită pe teritoriul Afganistanului de astăzi, i-a mărturisit împăratului Wudi că a văzut în pieţele din această ţară pânză de mătase produsă în Sichuan, precum şi alte mărfuri chinezeşti. Acestea ajunseseră în Afganistan prin India. Pentru a facilita comerţul în această zonă, împăratul a decis, la sugestia generalului Qian, să deschidă un traseu comercial în sud-estul Chinei.

Zhang Qian este atestat ca fiind unul dintre primii călători chinezi pe Drumul Mătăsii, el fiind, totodată, unul dintre promotorii schimburilor culturale dintre Orient și Occident. O altă personalitate care s-a impus în promovarea schimburilor comerciale a fost generalul Ban Chao, el ocupându-se și de menținerea unor relații bune cu popoarele vecine.

Citeşte şi: De unde provin diamantele lumii. Cele mai importante mine de unde se extrage această piatră preţioasă

Fără îndoială, cel mai cunoscut călător pe Drumul Mătăsii a fost Marco Polo (1254-1324). Împreună cu tatăl și cu unchiul său, Marco Polo a călătorit pe Drumul Mătăsii între anii 1271 și 1295. Cei trei au rămas în China timp de 17 ani. După ce a revenit în Europa, în 1296, Marco Polo a început să își scrie memoriile de călătorie („Cartea minunilor”).

În lumea Antică, mătasea era foarte apreciată de romani, astfel că aceştia au susţinut şi dezvoltat comerţul cu această ţesătură, iar mai târziu, Imperiul Bizantin, prin cuceririle făcute în Asia, şi-a menţint legăturile cu Drumul Mătăsii. De asemenea, în timpul Imperiului Mongol, au fost luate măsuri pentru a se menţine siguranţa caravanelor. De altfel, spre sfârşitul perioadei sale de glorie, Drumul Mătăsii a contribuit la consolidarea Imperiului Mongol. Către sfârșitul secolului al VIII-lea, rutele maritime care legau portul meridional din Canton (actualul Guangzhou) de Orientul Mijlociu erau bine stabilizate, iar sericicultura (creșterea și înmulțirea viermilor de mătase, cu scopul producerii de mătase naturală) fusese preluată de la chinezi de perși. În Europa, chiar dacă mătasea nu a fost produsă decât după secolul al XII-lea, în această perioadă se anunța apogeul Drumului Mătăsii. Apusul acestui celebru traseu comercial a fost favorizat și de venirea la putere a dinastiei Tang, care a aruncat China într-o perioadă de haos. 

Legături religioase şi culturale

Drumurile comerciale dintre Orient şi Occident nu reprezentau doar importante rute economice, ci şi un vehicul cultural şi religios. Acest lucru poate explica şi impactul răspândirii religiilor şi conceptelor filozofice în India, Asia Centrală şi Orientul Mijlociu. Astfel, budismul a cunoscut o expansiune rapidă şi datorită Drumului Mătăsii. Oameni care în acele vremuri trăiau izolaţi au venit mai uşor în contact cu religii şi doctrine precum nestorianismul, maniheismul, budismul şi islamismul, care au fost provăduite în Asia Centrală şi în China. Au fost popularizate nu numai doctrinele religioase, ci şi diversele tehnologii ale acelor vremuri, precum fabricarea hârtiei.  

Foto: Pixabay

Written By
More from Renate Daily

COVID-19: întrebări esenţiale şi răspunsuri

Despre infecţia cu noul coronavirus aflăm aproape în fiecare zi informaţii noi....
Read More

Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *