Dincolo de a fi un spectacol, dansul dervişilor rotitori este un moment de înălţare spirituală, având puternice rădăcini religioase şi culturale. Învârtindu-se în jurul propriului ax pe sunete venite parcă din alte dimensiuni, dervişii ating extazul. Mişcările lor sunt poezie, muzică şi dans, prin care sufiţii cred că îl pot întâlni pe Creator în timpul vieţii pământene.
Dervişii rotitori sunt parte a Ordinului Mevlevi, sectă sufistă apărută în secolul al XIII-lea în Konya, Turcia. Acest oraş aflat la sud de Ankara este unul dintre cele mai importante centre istorice ale Turciei, fiind fosta capitală a imperiului selgiucid. Potrivit legendelor, în Konya s-ar fi constuit primul oraş de pe Pământ după ce Noe a debarcat cu arca sa. Totodată, în Konya şi-a trăit ultimii 50 de ani de viaţă poetul persan Mevlana (sau Rumi), cel care a întemeiat Ordinul Mevlevi. Poet mistic, Mevlana a predicat în operele sale iubirea şi altruismul. Mevlana considera că Dumnezeu este unul singur, oricum este numit. „Toate religiile vorbesc despre iubire, dar iubirea nu are nicio religie” considera Mevlana.
Membrii sectei lui Rumi erau călugări care trăiau retraşi. Comunicarea lor cu divinitatea se realiza printr-un dans mistic care presupunea rotirea ameţitoare în jurul propriei axe. În timpul acestui dans ei purtau robe albe largi, iar pe cap aveau fesuri înalte. Realizat din bumbac şi lână, costumul dervişilor rotitori are şi câteva simboluri. Astfel, fesul înalt de culoarea mierii este sugestiv pentru piatra de mormânt, roba albă care se deschide în timpul dansului simbolizează giulgiul, în timp ce mantia neagră la care se renunţă în timpul dansului este mormântul.
În 1925, Mustafa Kemal Ataturk, fondatorul Republicii Turcia, a interzis acest dans, pe care îl considera păgân. Dar acest ritual nu a dispărut total. În 1950, legislaţia mai relaxată a permis ca dansul specific al dervişilor rotitori să poată să apară în public, cu acordul autorităţilor, ceea ce a sprjinit popularizarea lui în zilele noastre.
În Konya se regăsesc cele mai multe dovezi istorice şi culturale ale moştenirii dervişilor rotitori, însă în Istanbul şi în Cappadocia pot fi văzute majoritatea spectacolelor oferite de aceştia. În 2015, dansul ritualic al dervişilor rotitori a fost prezentat, pentru prima dată, în România. Sectacolul, intitulat „Întâlniri de suflet”, a avut loc la Palatul Naţional al Copiilor din Bucureşti.
Dans cu semnificaţii profunde
Rotirea dervişilor este un gest mistic care simbolizează înfăptuirea lumii, dragostea faţă de Creator şi parcursul omului către maturizare. Mişcările sunt acompaniate de muzica de taṣawwuf; este o muzică pe ritmul inimii, care le induce dervişilor o stare profundă, ce le permite să se detaşeze de lumea terestră şi să intre în transă.
Dervişii au o educaţie specială, care le permite să acceadă la perfecţiunea spirituală, la glorificarea Divinităţii. Rotirea în cerc are la bază ideea de ciclicitate: lumea începe şi se termină în acelaşi loc. Termenul „sema” înseamnă cer sau univers, dar poate să semnifice „vocea universului”, potrivit poetului Mevlana. Aşadar, Sema – dansul dervişilor rotitori reprezintă o poveste a desprinderii de sine şi o deschidere către o lume nouă, superioară.
Ceremonia Mevlevi Sema este inclusă din 2005 în patrimoniul mondial UNESCO.
Mausoleul Mevlana
În Konya există Mausoleul Mevlana, care atrage numeroşi turişti din toate colţurile lumii. Aici se află mormântul poetului Rumi, alături de cel al tatălui său. Mausoleul a fost construit în 1274, la iniţiativa lui Hüsamettin Çelebi, succesorul poetului la conducerea Ordinului Mevlevi. De-a lungul timpului, mausoleul a fost extins, fiind construite şi o moschee şi un cimitir, totul acoperind o suprafaţă de 18.000 de metri pătraţi. Din 1927 a devenit muzeu. Cunoscut şi ca „muzeul verde” datorită culorii domului, muzeul conţine numeroase scriituri islamice şi multe instrumente muzicale datând din timpul primilor dervişi rotitori. Muzeul expune şi un exemplar al Coranului gravat cu aur din secolul al XIII-lea.
Citeşte şi: Grădinile japoneze Zen: armonie, echilibru şi relaxare
Foto: Pixabay.com
