Multe dintre mințile luminate ale literaturii, filosofiei, artei și științei au avut diverse simptome ale unor boli psihice. Mulţi dintre ei au ajuns chiar în pragul nebuniei.
Se spune deseori că între genii și nebunie există multe asemănări. Chiar Aristotel afirma că „nu a existat niciodată vreun geniu fără puțină nebunie”. Recent însă, acest lucru a fost demonstrat și din punct de vedere științific. Astfel, un studiu efectuat de oamenii de știință de la Universitatea Semmelweis din Ungaria au ajuns la concluzia că persoanele creative au o genă în comun cu cei care suferă de psihoză sau de depresie. Gena comună, numită neuregulin 1, este importantă în dezvoltarea mentală, iar o variantă a ei este asociată cu boli precum schizofrenia sau tulburările bipolare. Această asemănare explică unele accese de nebunie ale marilor genii ale omenirii. Iată câteva dintre acestea!
Van Gogh
Picturile sale nu sunt doar opere de artă, ci și o explorare a experiențelor personale intense. Van Gogh provine dintr-o familie în care au existat câteva cazuri de demență, boală care l-a afectat și pe artist. Simptomele acestei boli au fost exacerbate și de stilul de viață al pictorului, care consuma frecvent alcool și dormea foarte puțin. A fost internat în sanatoriul de la Saint-Remy, perioadă în care a pictat operele vizionare „Noapte înstelată” și „Lan de grâu cu chiparoși”.
Unii critici consideră aceste două picturi întruchiparea perfecțiunii maestrului, ele fiind o explorare din interior și din exterior a crizelor de nebunie ale artistului. Van Gogh s-a internat la sanatoriu după o criză în timpul căreia și-a tăiat lobul urechii, după o dispută cu Gaugain. În anul 1890, pictorul s-a împușcat în piept pe un câmp, iar în ultimele clipe ale vieții ar fi spus, conform afirmațiilor fratelui său: „Tristețea va dura pentru totdeauna”.
Friedrich Nietzsche
Filosoful de origine germană a influențat spiritualitatea și modul de gândire al secolelor al XIX-lea și XX. Friedrich Nietzsche a avut prima criză de nebunie în anul 1889, în timp ce se afla la Torino. Asistând la biciuirea plină de cruzime a unui cal în plină stradă, filozoful german a suferit unele manifestări delirante, în timpul cărora se indentifica fie cu Iisus, fie cu Dionysos. După acest episod, Nietzsche a fost internat într-un ospiciu, după care a rămas în îngrijirea familiei sale.
Până în anul morții sale (1900), a avut perioade de nebunie în sensul medical al cuvântului, acestea alternând cu cele de luciditate și de creativitate.
Nikola Tesla
Tot ceea ce azi numim tehnologie avansată se datorează, în mare măsură, lui Tesla. Este considerat unul dintre cei mai mari oameni de știință ai sfârșitului de secol XIX și început de secol XX. A pus bazele cunoștințelor moderne despre sistemele de curent alternativ, care includ sistemele polifazate, cele de distribuție a puterii și motorul de curent alternativ. În ultima perioadă a vieții sale, Tesla a fost etichetat ca un om de știință nebun, mai ales din cauza declarațiilor sale bizare despre posibile invenții științifice.
Nikola Tesla a fost un vizionar, un neînțeles, iar multe dintre ideile sale nu au putut fi descifrate decât cu mult după moartea sa. Încă din copilărie, Tesla a suferit din cauza unei boli al cărei principal simptom era apariția unor imagini însoțite de străfulgerări luminoase de o intensitate mare. Această reacție o avea atunci când ochii săi întâlneau o anumită imagine, când se afla în situații tensionate sau, dimpotrivă, când era foarte vesel. Mai mult, în unele momente, savantul ajungea să vadă peste tot flăcări vii, iar pentru o vreme, Tesla nu putea spune dacă aceste imagini sunt reale sau nu. El a reușit însă să își stăpânească aceste manifestări și să le folosească pentru a-și crea un fel de realitate interioară.
Ludwig van Beethoven
Este unul dintre cei mai valoroși compozitori ai lumii. Muzica sa vorbește despre suferințele umane, de care Beethoven însuși nu a fost ferit. Și-a pierdut auzul de la 32 de ani, devenind complet surd de la vârsta de 48 de ani. Surd fiind, a compus câteva dintre cele mai importante lucrări ale sale. Compozitorul a avut o viață destul de grea.
Crescut de un tată violent și alcoolic, Beethoven a fost urmărit de intense frământări interioare. În scrisorile adresate fraților săi, Beethoven a menționat la un moment dat că ar fi vrut să se sinucidă.
Foto: Pixabay
