George Enescu, mistuit de iubirea pentru o prinţesă care şi-a turnat acid pe faţă

Ambasador al muzicii româneşti peste hotare, George Enescu este unul dintre cei mai influenţi oameni de cultură pe care i-a oferit România lumii. Despre creaţia sa muzicală, George Enescu afirma: „m-am străduit să împreunez în toate lucrările mele o formă de echilibru care îşi are linia ei lăuntrică bine definită”. Compozitorul a trăit o tulburătoare poveste de iubire cu Maria Cantacuzino, cu care şi-a unit destinul.

Fiu al lui Costache Enescu şi a Mariei Cozmovici-Enescu, George Enescu s-a născut la 19 august 1881, în satul Liveni-Vârnav (care astăzi îi poartă numele) din judeţul Botoşani. La 5 ani a compus prima sa lucrare, „Ţara Românească, operă pentru vioară şi pian”. Între 1888 şi 1894 a studiat la Conservatorul din Viena, iar între 1895 şi 1899 şi-a aprofundat studiile muzicale la Conservatorul din Paris. Talentul său muzical i-a fost recunoscut imediat de profesori, care i-au prevăzut un viitor strălucit în domeniu. La 24 de ani, Enescu era deja un nume, graţie lucrărilor: „Poema română” (1898), cele două „Rapsodii” (1901-1902), „Suita nr. 1 pentru orchestră” (1903), „Simfonia nr. 1 în Mi bemol major” (1905). Cele două „Rapsodii” au fost dirijate de însuşi Enescu în 1908, la Roma, la Academia de muzică „Santa Cecilia”. S-a remarcat şi ca dirijor al Orchestrei Simfonice „George Enescu” din Iaşi, al orchestrei Societăţii Filmarmonice Române şi al Filarmonicii din Bucureşti.

Reprezentative pentru perioada de maturitate artistică a compozitorului sunt lucrările „Simfonia nr. 2 în La major” (1914), „Suita pentru orchestră nr. 2 în Do major” (1915), „Simfonia nr. 3 în Do major” (1918-1921) şi „Cvartetul de coarde în Mi bemol major” (1920).

Ca recunoaştere a valorii sale muzicale, i s-au acordat distincţii precum ofiţer şi cavaler al Legiunii de Onoare a Franţei, membru al Academiei Române, membru corespondent al Academiei de Arte Frumoase din Paris. Adesea, Enescu era invitat la Castelul Peleş din Sinaia de regina Elisabeta a României, unde a susţinut concerte şi recitaluri de vioară.

Iubirea pentru Maria Cantacuzino

George Enescu şi prinţesa Maria Cantacuzino s-au cunoscut în 1907, iar din 1914 au devenit intimi. Prinţesa l-a descris astfel pe compozitor în memoriile sale: „Bărbat, zeu sau demon este această siluetă de titan ieşită din trăsnet, zveltă, dar compactă ca de jasp negru? Destinul în persoană. Înaintează spre mine fatal, irezistibil, pe când eu merg, ca o somnambulă, în întâmpinarea lui. Cu o strânsoare fierbinte, mi-a luat mâinile pe care i le-am întins cvasi inconştient… Ce s-a petrecut mai apoi? Ştiu doar că salonul s-a golit aproape imediat şi că am rămas singură cu el până dimineaţa”.

George Enescu şi Maria Cantacuzino au trăit o poveste de iubire plină de „febră şi pasiune”, după cum a numit-o compozitorul. Enescu i-a făcut cadou iubitei sale ”Vila Luminiş” de la Sinaia. În acest loc,  compozitorul a creat opera ”Oedip”, despre care se spune că i-a fost dedicată Mariei Cantacuzino. Relaţia lor a cunoscut însă suişuri şi coborâşuri.

După ce soţul ei a murit în 1928, Maria Cantacuzino s-a dedicat socializării în lumea bună a Bucureştiului. Astfel l-a cunoscut pe Nae Ionescu. Enescu a crezut că este vorba despre o “toană” a prinţesei şi a aşteptat să-i treacă. Însă Maria Cantacuzino a avut o relaţie ani buni cu Nae Ionescu, deşi acesta nu ar fi iubit-o cu adevărat. După ce Ionescu a anunţat-o că relaţia lor s-a încheiat (filosoful se îndrăgostise de pianista Cella Delavrancea), Maria a intrat în depresie. Abandonată de Nae Ionescu, Maria şi-a turnat acid pe faţă, gest în urma căruia a rămas cu o cicatrice.

Vestea, care a făcut senzaţie în lumea bună a Bucureştiului acelor vremuri, a ajuns şi la urechile lui Enescu, care încă o mai iubea. Enescu a ajutat-o să-şi revină şi a internat-o la un sanatoriu de boli nervoase din Viena.

După ce Maria şi-a revenit, cei doi s-au căsătorit, în 1937. Soţii Enescu au părăsit România în 1939. Au revenit pentru scurt timp după război, pentru a pleca apoi, definitiv, în 1946. S-au stabilit la Paris. Marele muzician român s-a stins din viaţă în 1955, în apartamentul său din Paris, fiind înmormântat la celebrul cimitir Père Lachaise din Capitala Franţei.    

Foto: cmuse.org, adevarul.ro

Citeşte şi: Marilyn Monroe: a fost Kennedy marea ei iubire?

 

Written By
More from Renate Daily

Lucruri neștiute despre Einstein

Savant de renume, Albert Einstein a avut o contribuție uriașă în fizică...
Read More

Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *