Fiica cea mică a reginei Maria şi a regelui Ferdinand I al României, principesa Ileana a avut un destin impresionant. A avut şase copii, a fost căsătorită de două ori, a fost nevoită să o ia de la capăt în America, iar în ultima parte a vieţii a ales calea monahală.
Născută la 5 ianuarie 1909, principesa Ileana ar fi fost copilul preferat al reginei Maria, care a mărturisit următoarele: „Nașterea Ileanei a fost o mare fericire pentru mine și mă bucurai că aveam încă o fetiță. Mi-aduc aminte cum stam întinsă pe spate după ce se terminase lupta, strângând la piept noua mică pribeagă a vieții și ascultând salvele de tun: douăzeci și unu de tunuri. Poate că unii vor fi dezamăgiți că nu era băiat, dar eu nicidecum, și pentru mine acele tunuri erau glasul poporului meu bucurându-se de nașterea celui de-al cincilea copil al nostru”.
Principesa Ileana a primit o educaţie aleasă şi a studiat franceza, engleza şi germana, precum şi sculptura şi pictura.
La doar 7 ani, principesa a avut o experienţă pe care ea a descris-o mai târziu ca „întâlnirea cu îngerii”. Totul se întâmpla în timp ce se afla în camera fratelui său, Mircea, când acesta avea febră tifoidă. De aceea, a mai fost numită şi Prinţesa îngerilor.
A fost influenţată de personalitatea mamei sale, despre care a declarat în memoriile sale: „Prezenţa mamei radia viaţă şi lumină. Toată lumea o iubea”. În copilărie, principesa Ileana şi-a însoţit mama prin spitale, fiind impresionată şi, în acelaşi timp, dornică să ajute răniţii. A lucrat ca infirmieră, după modelul mamei sale, ajutând sinistraţii şi împărţind ajutoare.
Cele două mariaje
În timp ce se afla într-o vizită în Spania, principesa Ileana l-a întâlnit pe arhiducele Anton de Habsburg, pe care l-a descris ca „un bărbat foarte frumos, înalt, blond, sportiv şi distins”. Cei doi s-au căsătorit pe 26 iulie 1931. Când a rămas însărcinată cu primul său copil, Carol al II-lea, fratele său, i-a cerut să plece, pentru a nu aduce pe lume descendenţi ai familiei Habsburg pe pământ românesc. S-a stabilit la un castel de lângă Viena, alături de soţul său. Cei doi au avut şase copii împreună: Ştefan, Maria, Alexandra, Dominic, Magdalena şi Elisabeta.
A revenit în ţară în 1944, alături de familie, şi s-a stabilit la Bran. În timpul celui de-al Doilea Război Mondial, s-a implicat în ajutarea răniţilor de pe front.
În 1948, după ce regele Mihai a fost silit să abdice, a părăsit din nou ţara. Atunci, a luat cu ea într-o cutie o fărâmă de pământ românesc. Principesa a călătorit în Elveţia, apoi a ajuns în Argentina, iar la Buenos Aires a pus bazele unui cămin pentru refugiaţii politici români.
În 1950, Ileana s-a mutat cu copiii la Boston, SUA, iar în 1954, a divorţat de arhiduce. În America, a fost nevoită să ducă o viaţă obişnuită: să gătească, să spele, să muncească, să facă piaţa. Ileana a descris această experienţă în cartea „Trăiesc din nou”. A trecut prin drama pierderii uneia dintre fiice, Maria, care a murit într-un accident aviatic la numai 26 de ani.
Ileana s-a recăsătorit în 1956 cu Ştefan Isărescu, mariaj despre care unii au spus că a avut loc pentru a putea primi cetăţenie americană. A divorţat de cel de-al doilea soţ în 1967.
A devenit Maica Alexandra
În 1961, principesa Ileana s-a retras la Mănastirea „Acoperământul Maicii Domnului” din Bussy-en-Othe, Franţa, iar în 1967, a îmbrăcat haina monahiei, devenind Maica Alexandra. În SU a pus bazele Mânăstirii Ortodoxe „Schimbarea la Faţă” din Elwood City, Pennsylvania, prima mănăstire ortodoxă românească din America de Nord.
Maica Alexandra a avut relaţii apropiate, în ţară şi apoi în exil, cu mari figuri ale ortodoxiei, precum Părintele Arsenie Boca, Părintele Andrei Scrima şi Maica Benedicta (pe atunci Acad. Zoe Dumitrescu-Buşulenga), informează romaniaregala.ro.
La vârsta de 81 de ani, a vizitat România, iar după un an s-a stins din viaţă, în America.
@drenate Foto: romaniaregală.ro, Wikipedia