Lavanda, plantă cu beneficii multiple

Simbol al provinciei franceze Provence, lavanda este o plantă valorificată din punct de vedere cosmetic, ornamental şi medicinal. Apreciată pentru mirosul ei deosebit, planta este folosită din cele mai vechi timpuri pentru proprietăţile sedative, antibacteriene şi numai.

Lavanda sau levănţica (Lavendula officinalis) este o plantă perenă, de origine mediteraneeană, care creşte sub formă de tufe de până la 80 cm – un metru. Prima descriere botanică a plantei a fost făcută în 1753 de naturalistul suedez Carl von Linne. Gen de plantă din familia Lamiaceae, lavanda include în jur de 40 de specii, iar zonele în care poate fi întâlnită sunt Mediterana, sudul Europei, unele ţinuturi din Africa, India şi Arabia. Printre speciile cultivate intens se numără Lavandula Angustiflora şi lavandina (Lavandula X intermedia). Cea mai parfumată este Lavandula Angustiflora, care rezistă la temperaturi scăzute, de până la -15 grade Celsius. Lavanda se poate dezvolta şi în condiţii de căldură excesivă, fiind o iubitoare de soare. Creşte pe câmpii şi în regiuni montane, iar în ultimii ani este cultivată din ce în ce mai des. Lavanda fină este cultivată mai ales în Provence, în vreme de lavanda aspic este întâlnită în special în Portugalia şi Spania.  

Se presupune că planta ar fi fost cultivată încă de acum 2000 de ani de egipteni. La rândul lor, grecii şi romanii o foloseau pentru a produce parfumuri, în scop medicinal şi pentru îngrijirea corpului. În plus, romanii o adăugau în băile publice şi pentru dezinfectarea hainelor purtate de războinici. Se spune că era folosită de Cleopatra, pentru a seduce bărbaţii. Dioscoride, medic, farmacolog şi botanist grec, recomanda folosirea plantei sub formă de infuzie. În Evul Mediu şi în perioada Renaşterii, levanda era, de asemenea, apreciată, fiind des întâlnită în curţile mănăstirilor. Sfânta Hildegard, o bună cunoscătoare a plantelor, o recomanda pentru prepararea unui remediu cu beneficii asupra ochilor. În 1478, regele René de Anjou a achiziţionat esenţă de lavandă pentru a o oferi soţiei sale, iar în perioadele în care Franţa a fost afectată de ciumă, planta era utilizată pe scară mare, în diverse remedii, cu scopul de a combate această boală. În secolul al XVI-lea, s-a pus accent pe utilizarea medicinală a lavandei.

Simbol al regiunii Provence  

Adesea, asociem lavanda cu câmpurile întinse din regiunea Provence din sud-estul Franţei. Planta a fost adusă aici de romani, care au pus bazele unei colonii întinse, provincia romana, de unde şi numele regiunii. În Provence, a început să fie cultivată pe terenuri întinse încă din Evul Mediu, cu scopul producerii de medicamente şi parfumuri. Începând din luna iulie, câmpiile din Provence se transformă într-o adevărată mare mov. Numeroşi parfumieri celebri au adăugat în parfumurile lor esenţă de lavandă cultivată în Provence. Planta este cultivată pe o suprafaţă de aproape 20.000 de hectare, aici existând în jur de 2.000 de producători şi aproximativ 25.000 de angajaţi care lucrează în acest domeniu. În Provence, 30 din cele 120 de distilerii pentru uleiul de lavandă pot fi vizitate de turişti.

În ultimele decenii, lavanda a început să fie cultivată pe suprafeţe întinse şi în ţara noastră, în scopuri comerciale, mai ales că se obţin profituri însemnate, motiv pentru care mai este numită şi aurul mov.

Combate insomnia

Graţie parfumului şi beneficiilor plantei, lavanda este întrebuinţată pe scară largă în industria cosmetică. Astfel, din plantă se produc săpunuri, geluri de duş, loţiuni de corp. După aroma de trandafir, cea de lavandă este cel mai des solicitată în industria parfumurilor.

În fitoterapie, lavanda are numeroase indicaţii, intrând în componenţa multor remedii administrate intern sau extern. Lavanda are acţiune sedativă, antiseptică, antifebrilă, cicatrizantă şi tonică. Planta relaxează muşchii şi sistemul nervos. Intern, leacurile pe bază de lavandă sunt utile în insomnie, oboseală, iritabilitate, despresie, anxietate, probleme biliare, viermi intestinali şi dureri de cap. Extern, planta ajută la tratarea pneumoniei sau bronşitei cronice, contra păduchilor şi pentru stimularea creşterii părului.

Lavanda are şi utilizări casnice, fiind utilizată pentru îndepărtarea moliilor, a furncilor, a gândacilor sau a ţânţarilor ori pentru a scăpa de mirosurile neplăcute din locuinţe.

În scop culinar, lavanda este folosită mai ales în bucătăria mediteraneeană, fiind un ingredient versatil, care poate fi adăugat atât în preparatele picante, cât şi în cele dulci.

Foto: Pixabay

Citeşte şi: Antidoturi naturale pentru metalele grele din corp

Written By
More from Renate Daily

Alcatraz: povestea închisorii de temut

Numită şi The Rock (Stânca), închisoarea Alcatraz se află pe insula cu...
Read More

Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *