Renaşterea naturii specifică primăverii este anunţată de firavele, dar încântătoarele flori care îşi fac timid simţită prezenţa de sub omătul greu. Ghiocelul, lăcrămioarele şi toporaşii, câţiva dintre cei mai cunoscuţi mesageri ai trezirii la viaţă a naturii, au şi legende fascinante.
Ghiocelul
Delicatele flori sunt printre primele care se ivesc de sub stratul de zăpadă pentru a ne vesti sosirea primăverii. Galanthus nivalis, numele ştiinţific al plantei, este originar din Asia Mică şi Europa. Legendele şi poveştile despre ghiocel sunt străvechi, pierzându-se în negura timpului. Se spune că floarea are o existenţă milenară. Mai mult, se crede că a apărut după ce Adam şi Eva au fost alungaţi din Rai. Pe atunci ar fi fost iarnă foarte grea, iar ca o consolare pentru lacrimile Evei, Dumnezeu ar fi transformat fulgii de zăpadă în ghiocei. Potrivit altei legende, ghiocelul ar fi fost un bărbat văduv, cu opt copii. El s-a recăsătorit cu o femeie rea, care i-a alungat pe copii din casă, în frig, micuţii transformându-se în opt specii diferite de flori. Tatăl, care i-a căutat fără oprire, s-ar fi transformat în ghiocel. De aceea, se crede că ghiocelul apare primul, pentru a „chema” şi celelalte flori ale primăverii.
Conform legendelor balcanice, ghioceii ar fi apărut după ce mai mulţi copii au fost alungaţi de acasă, în ger. Ei au pierit din cauza frigului, neavând unde să se adăpostească. Dumnezeu i-ar fi transformat în ghiocei, pentru a le vesti oamenilor venirea primăverii.
Lăcrămioarele
Flori cu un parfum îmbietor şi inconfundabil, lăcrămioarele, cunoscute şi ca mărgăritare, ar fi existat chiar şi în timpul lui Iisus. Mai mult, aceste flori firave ar fi răsărit din lacrimile Mântuitorului, de aceea, ele înfloresc în apropierea sărbătorii pascale.
Există şi o altă legendă a acestei flori delicate. Se zice că, în timpuri imemoriale, trăiau într-un castel doi fraţi gemeni, o fată şi un băiat, fii unui rege. Cei doi erau de nedespărţit, până când o boală nemiloasă a răpit-o pe fată. Băiatul a jelit-o pe sora mult iubită, iar lacrimile sale au luat forma unor lăcrămioare.
Zambilele
La fel ca ghiocelul, zambilele sunt printre primele flori ale primăverii. Sunt uşor de recunoscut după mirosul plăcut şi după culorile lor vii, mov, albastru, dar şi galben, roz sau alb.
Despre lăcrămioare circulă o legendă grecească. Se spune că Hyacinthus, tovarăşul preferat al lui Apollo, ar fi învăţat de la acesta arta de aruncare a discului. Însă Zephyr, zeul Vântului de Vest, gelos pe prietenia lor, ar fi direcţionat discul aruncat de Apollo în capul lui Hyacinthus. În ciuda ajutorului acordat de Apollo, Hyacinthus a murit, iar în locul sângelui său vărsat pe pământ a apărut o floare, zambila.
Narcisele
Cunoscute şi ca ghiocei galbeni, narcisele ar fi fost aduse din Orientul Mijlociu în secolul al XVI-lea. Numele acestei flori ar avea legătură cu frumosul Narcis din mitologia greacă, un tânăr care s-a îndrăgostit de propriul chip.
De el s-ar fi îndrăgostit nimfa Echo, însă Narcis, obsedat de propria frumuseţe, i-ar fi respins afecţiunea. Echo ar fi murit din dragoste pentru el, lăsând în urma ei doar vocea. Nemesis, zeiţa răzbunării, i-ar fi pedepsit indiferenţa faţă de iubirea nimfelor. Ea i-ar fi hărăzit să nu poată iubi pe nimeni niciodată, ci doar să se îndrăgostească de el însuşi, Narcis ar fi murit după ce s-a înecat într-un lac în luciul căruia şi-a admirat frumuseţea. Nimfele au venit să îl plângă, transformându-l într-o floare galbenă. Se spune că narcisa îşi ţine mereu capul în jos la fel ca şi Narcis, care obişnuia să se admire mereu în apă.
Laleaua
Numită adesea şi regina primăverii, laleaua are o frumuseţe simplă. Originară din sudul Europei, laleaua face parte dintr-o familie mare, ce include în jur de o sută de specii. Şi despre lalele există multe legende, la fel ca şi despre celelalte flori de primăvară.
O legendă persană vorbeşte despre un tânăr pe nume Farhad, care s-a îndrăgostit de o fată frumoasă, Shirin. La aflarea veştii că iubita lui a fost ucisă, Farhad s-a grăbit să ajungă cât mai repede la aceasta. El a încălecat pe calul său, însă a căzut de pe o stâncă, găsindu-şi sfârşitul. Din fiecare picătură a sângelui lui a răsărit câte o lalea roşie, simbol al iubirii eterne. Tot laleaua roşie este unul dintre simbolurile Sfântului Valentin. Un sultan persan ar fi oferit lalele iubitei lui, punctele negre de pe această floare simbolizând transformarea în cărbune a inimii sale mistuite de iubire. De aceea, dintre toate florile primăverii, lalelele sunt asociate cel mai mult cu iubirea.
Foto: Pixabay
