Ilarion Ciobanu, actorul care voia să devină marinar

Unul dintre actorii de seamă ai ţării noastre a fost Ilarion Ciobanu. A avut o viaţă interesantă, asemănătoare unui scenariu de film. Actorul îşi duce somnul de veci în Marea Neagră. Acest lucru are legătură cu pasiunea pe care a avut-o pentru mare. A vrut chiar să se facă marinar, însă, dacă acest lucru s-ar fi întâmplat, nu ne-am mai fi bucurat de talentul său artistic.

Născut la 28 octombrie 1931, în Tighina, o aşezare care face astăzi parte din Republica Moldova, Ilarion Ciobanu şi-a petrecut copilăria la Constanţa, unde tatăl său a muncit ca hamal.

„Am trăit ca pasărea cerului – portul e un părinte mare şi generos care dă de mâncare la toate păsările. La 12 ani am intrat băiat la prăvălie, după care am urmat lunga caravană de meserii: hamal, ţăran cu sapa, tractorist, miner, săpător, tâmplar, şofer, marinar, pescar şi altele“, declara îndrăgitul Ilarion Ciobanu.

În prefaţa cărţii de proză scurtă „Un far la pensie“, pe care Ilarion Ciobanu a scris-o în 1980, scriitorul Titus Popovici spunea despre îndrăgitul actor:

 „O copilărie amară, cea a orfanului de tată (mort, după cum se spune, încercând să oprească cu pieptul un tren), a copilului care s-a dus la şcoală încălţat cu pantofii mari şi scâlciaţi ai mamei, şi ai cărui pumni au tăiat radical pofta de râs inconştient şi de batjocură a celorlalţi, a hamalului de port la o vârstă când junii din high-life-ul epocii dansau conga şi boogie-woogie, a brigadierului voluntar pe şantierele romantice de la Bumbeşti-Livezeni, a şoferului de camion a şantierului de dureroasă amintire a primului Canal, a rugbistului de performanţă, poposit sau naufragiat (cine poate şti?) la Institutul de Teatru, de unde a fost exmatriculat ca să poată ajunge cel mai complex actor de film contemporan…”.

Cu toate că, în copilărie, îşi dorea să devină marinar, viaţa avea alte planuri pentru el.

Peste 50 de filme în rol principal

Ilarion Ciobanu a fost admis în 1958 la IATC, pe care nu l-a absolvit. Întreaga carieră şi-a dedicat-o cinematografiei, nefiind atras de teatru. A jucat în peste 50 de filme în care a avut rolul principal.

Figură reprezentativă a cinematografiei româneşti, Ilarion Ciobanu a debutat în „Setea” (1960), unde i-a avut ca parteneri pe Ion Besoiu şi Amza Pellea.

A dat viaţă unor personaje memorabile precum Gerula, din „Columna”, Gherasim din „Toate pânzele sus”, comisarul Mihai Roman, din celebrele filme de acţiune ale lui Sergiu Nicolaescu, Vasile Stegaru din „Nemuritorii”.

Ilarion Ciobanu, în „Ultimul cartuş”. Foto: aarc.ro

Cariera sa mai include filmele: „Omul de lângă tine”, „Vremea zăpezilor”, „Apoi s-a născut legenda”, „Baltagul”, serialul TV „Lumini şi umbre” (1979 -1982), „Pruncul, Petrolul şi Ardelenii”, „Acasă”, „Bătălia din umbră”, „Cetatea ascunsă”, „O vară cu Mara”, „Crucea de piatră”, „Ultimul cartuş”, „Terente-regele bălţilor”, „Tancul”, „Bored” (2004, în regia fiului său, Ioachim Ciobanu).

Ilarion Ciobanu a debutat în cinematografie la 30 de ani. Foto: Wikipedia

Ilarion Ciobanu a primit diverse premii. Printre acestea, premiul ACIN (1973), pentru „Ultimul cartuş”, „Conspiraţia”, „Departe de Tipperay”. La prima ediţie a Festivalului Internaţional de Film Bucureşti BiFEST (2004), a primit Premiul de Excelenţă pentru contribuţia sa în arta cinematografiei.

Preşedinţia României i-a conferit, la 7 februarie 2004, Ordinul „Meritul Cultural” în grad de Comandor, Categoria D – Arta Spectacolului, „în semn de apreciere a întregii activităţi şi pentru dăruirea şi talentul interpretativ pus în slujba artei scenice şi a spectacolului”.

Cenuşa sa a fost împrăştiată în Marea Neagră

Ilarion Ciobanu a avut trei soţii. Cu cea de-a treia, Marion, a avut un fiu, Ioachim. În septembrie 2008, actorul s-a stins din viaţă; suferea de cancer esofagian. Era mistuit de dorul de a se întoarce la Constanţa, iar fiul său declara că tatăl său „a iubit marea ca un copil”. Nu a mai apucat însă. Trupul său a fost incinerat, la dorinţa sa, iar familia sa a decis să îi împrăştie cenuşa în Marea Neagră. Aşa s-a întors la marea care îi era atât de dragă.

@drenate: Foto: aarc.ro

Written By
More from Renate Daily

George Enescu, mistuit de iubirea pentru o prinţesă care şi-a turnat acid pe faţă

Ambasador al muzicii româneşti peste hotare, George Enescu este unul dintre cei...
Read More

Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *