Unul dintre cei mai apreciaţi savanţi români este, fără îndoială, Grigore Antipa, naturalist, biolog, zoolog, oceanograf şi ecolog. A renovat Muzeul Naţional de Istorie Naturală din Bucureşti, care îi poartă în prezent numele, şi a avut contribuţii notabile în multe domenii ale ştiinţelor naturale, unele preluate şi peste hotare. Savantul român a trăit şi o frumoasă poveste de iubire alături de soţia sa, Alina.
„Antipa a fost un precursor, un pionier nu numai în ştiinţa românească, ci şi în ştiinţa universală”, potrivit academicianului român Mihai Băcescu.
În 1893, Grigore Antipa a fost numit director al Muzeului Naţional de Istorie Naturală din Bucureşti, având această funcţie timp de 51 de ani, până la moartea sa. Din 1933, instituţia îi va purta numele. Savantul a avut numeroase contribuţii în ceea ce priveşte renovarea şi modernizarea acestui muzeu. Astfel, Antipa este inventatorul dioramelor, care au marcat modul de organizare a muzeelor de istorie naturală. Este vorba despre vitrinele tridimensionale în care sunt prezentate diverse animale în mediul lor natural. Printre aceste structuri se numără Viaţa în deşertul african, Viaţa în savana africană, Viaţa în tundră şi Viaţa în preeria nord-americană. După modelul dioramelor lui Antipa au fost organizate structuri asemănătoare în marile muzee ale lumii, printre care Muzeul American de Istorie Naturală din New York. Antipa a îmbogăţit colecţia Muzeului Naţional de Istorie Naturală din Bucureşti cu numeroase piese, renumele savantului atrăgând multe donaţii din ţară şi de peste hotare, din partea unor personalităţi şi instituţii. În prezent, muzeul care îi poartă numele include aproape două milioane de piese grupate în peste 130 de colecţii, fiind renumit pentru patrimoniul bogat pe care îl expune.
Grigore Antipa este întemeietorul şcolii româneşti de hidrobiologie şi ihtiologie, fiind considerat şi primul ecolog şi oceanolog român. „Considerăm opera lui Antipa ca una din marile cuceriri în domeniul ştiinţei hidrobiologice, un punct de pornire în domeniul biologiei şi economiei Dunării de Jos şi a Mării Negre”, afirma profesorul academician Ludovic Mrazec.
Soţia savantului s-a sinucis imediat după moartea lui
Grigore Antipa s-a căsătorit cu Alina (Alexandrina) Antipa la 1 iulie 1899. Cei doi erau de nedespărţit.
Grigore Antipa s-a stins din viaţă la 76 de ani. În ziua când urma să fie incinerat, Alina a luat o supradoză de medicamente.
„Când el a murit, în 1944, Alina n-a putut înfrunta viaţa mai departe fără Grigoraş şi s-a otrăvit. Dar timpul cât i-a trebuit ei ca să moară, l-a silit pe Antipa s-o mai aştepte pentru ultima oară, întins în sicriu, în marea aulă a Muzeului, până când Alina şi-a dat ultima suflare. Apoi au plecat împreună, acolo de unde nu te mai întorci“, scria Zoe Cămărăşescu în amintirile sale, citat de historia.ro.
Cei doi soţi au fost incineraţi, iar urnele lor au fost montate una lângă alta. Decizia incinerării celor doi a fost explicată de faptul că Antipa nu s-a ocupat să-şi cumpere un loc de veci, iar în vreme de război era dificilă găsirea unui loc la cimitir.
Citeşte şi: De ce sunt atât de multe pisici pe străzile din Istanbul
Foto: Muzeul Antipa
